marți, 29 iulie 2008

te voi iubi mereu - traducere dupa Robert Munsch


O mama isi tinea nou-nascutul la piept si
incet il legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l tinea cinta:
Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.

Copilul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. A crescut pina a implinit doi ani,
si a inceput sa alerge prin toata casa.
Tragea de cartile din biblioteca. Tragea
toata mincarea din frigider si lua ceasul mamei
si-l arunca in toaleta. Citeodata mama isi spunea:
Acest copil ma-nebuneste!

Dar noaptea, cind copilul de doi ani era linistit,
mama deschidea usa camerei,
pasea de-a lungul ei,
se uita de la marginea patului;
si daca el era intr-adevar adormit il lua
in brate si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.

Baietelul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. El a crescut pina cind a implinit noua ani.
Si niciodata nu vroia sa faca baie, si de cite ori
bunica ii vizita el vorbea urit. Citeodata
mama ar fi vrut sa-l vinda la gradina zoologica!

Dar noaptea, cind el dormea,
Mama deschidea incetisor usa camerei,
Pasea de-a lungul ei si se uita de la marginea patului.
Daca era intr-adevar adormit, ea-l lua in brate
pe acel baiat de noua ani
si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.

Baiatul a crescut. El a crescut, si a crescut,
si a crescut. Si a crescut pina cind a ajuns un adolescent.
El avea prieteni ciudati si purta haine ciudate,
si asculta muzica ciudata.
Citeodata mama lui se simtea
ca intr-o gradina zoologica!

Dar noaptea, cind acest adolescent dormea,
mama deschidea usa camerei lui,
pasea de-a lungul ei si se uita de la marginea patului.
Daca era intr-adeva adormit, ea-l lua in brate
pe acel baiat mare, minunat,
si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.

Adolescentul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. A crescut pina a devenit un adult.
A parasit casa parinteasca si si-a luat o casa
in cealalta parte a orasului.

Dar citeodata, in noptile intunecate
mama se urca in masina ei si traversa orasul.
Daca toate luminile in casa fiului ei erau stinse,
ea deschidea geamul de la dormitorul lui,
pasea de-a lungul lui si se uita de la marginea patului.
Daca acel barbat mare, minunat, era intr-adevar adormit
ea-l lua in brate si-l legana inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.


Ei bine, acea mama a imbatrinit.
Si a imbatrinit, si a imbatrinit, si a imbatrinit.
Intr-o zi si-a sunat fiul si i-a spus,
Ar fi bine sa vii sa ma vezi
caci sint foarte batrina si bolnava.
Cind el a ajuns la usa, ea a incercat sa cinte
cintecul. Ea a cintat:
Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna…
dar nu a putut sa-l termine
Pentru ca era prea batrina si bolnava.

Fiul s-a indreptat spre mama lui.
A luat-o in brate si a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si i-a cintat acest cintec:
Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Mama mea vei fi.

Cind fiul s-a intors acasa in acea noapte,
a stat nemiscat mult timp la capatul scarilor.
Apoi a mers in camera
unde fetita lui nou-nascuta dormea.
A ridicat-o in brate si foarte incet a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si in timp ce-o legana a cintat:
Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.

2 comentarii:

Ramona spunea...

O, va multumesc mult pentru aceste versuri.
Mi-au dat lacrimile. Cu permisiunea dumneavoastra, il voi prelua si eu pe blog.

matuska Eufemia spunea...

cu draga inima :)