mănăstirea chinovitică (de obşte) a sfîntului Teodosie cel Mare, întemeietorul vieţii de obşte

Cuviosul parintele nostru Teodosie era de fel din satul Mogarisos din Capadocia; tatal sau se numea Proeresie si mama sa Evloghia, si erau amândoi credinciosi si cucernici. Teodosie a intrat în viata calugareasca, si luând haina aceasta, a pornit spre Ierusalim, când se adunase la Calcedon Sinodul al patrulea Ecumenic, la anii 451; si trecând prin Antiohia s-a dus la marele Simeon Stâlpnicul, de la care a deprins înclinarea spre viata cea îmbunatatita si care i-a proorocit ca va fi pastor peste multe oi cuvântatoare. Apoi a sihastrit lânga un oarecare Longhin, în jurul Ierusalimului. În urma s-a dus într-un munte, unde era o pestera si acolo a petrecut viata aleasa, ajungând la atâta înfrânare, încât timp de 50 de ani n-a gustat pâine, ci numai ierburi si roade de finic. Rugaciunea lui era neîncetata si lacrimile de pe obraz nu i se uscau niciodata. În jurul lui s-au strâns ucenici multi, care îi ascultau povetele si-i urmau viata. A facut si minuni. Si facându-se dascal al multor ucenici, a adormit întru Domnul.

Sursa: Sinaxar

Mănăstirea Ortodoxă a sfîntului Teodosie



o pisică palestiniană ne aştepta în curtea Mănăstirii



sfinte moaşte


Biserica construită pe vechea peşteră

intrarea în peşteră


osuarul Mănăstirii

peştera în care se află mormintele sfinţilor vieţuitori, dar şi cele ale mamelor lor

mormîntul sfîntului Teodosie


mormîntul sfintei Evloghia, mama sfîntului Teodosie

mormîntul sfintei Sofia, mama sfîntului Sava cel sfinţit

mormîntul sfintei Teodota

Sursă fotografii: arhiva comunităţii ortodoxe din care fac parte

Această Mănăstire a fost construită pe ruinele vechiului chinovion, întemeiat de sfîntul Teodosie în secolul 4, la marginea pustiului Iudeii. Reminiscenţele acestor ruine se mai văd şi azi atît în interiorul zidurilor Mănăstirii, cît şi dincolo de limitele ei. Peştera loc de pelerinaj reprezintă una dintre cele mai interesante părţi ale vechii Mănăstiri. Este o peşteră naturală uşor ecarisată, situată chiar în inima Mănăstirii. În jurul Mănăstirii se află mormintele multor egumeni ai ei, printre care s-au numărat şi remarcabile figuri ale monahismului din Ţara Sfîntă, cum ar fi: sfîntul Teodosie - fondatorul, patriarhul Sofronie din Ierusalim, sfîntul Copris şi alţii.

Din secolul 5 pînă în secolul 7, în perioada ei cea mai înfloritoare, în Mănăstire au trăit aproape 700 de monahi de diferite naţionalităţi. Conform izvoarelor scrise, în mijlocul lor domnea dragostea, disciplina, vrednicia şi o deosebită atmosferă duhovnicească. În centrul Mănăstirii se afla Biserica în care se oficia Liturghia în limba greacă şi 2 Biserici mai mici ca dimensiune pentru nevoinţele diferitelor comunităţi monastice.

Pe lîngă aceasta existau ateliere pentru folosirea zilnică a muncii monahilor, comitete pentru ocrotirea celor săraci şi bătrîni, azile pentru orfani, centre de învăţămînt, hanuri, adăposturi şi locuri de popas pentru oameni, grajduri pentru animale, folosite atît de monahi, cît şi de pelerini. Cu alte cuvinte, Mănăstirea reprezenta un mic stat al unor oameni dedaţi spiritului, rugăciunii şi modului de viaţă monahal, precum şi muncii, fiind consacraţi trup şi suflet obştii şi monahismului. Renumitul Ioan Moshos şi viitorii patriarhi din Ierusalim, Sofronie şi Modest, au fost unii dintre cei mai remarcabili monahi care au ieşit dintre zidurile acestei vestite Mănăstiri.

Invazia persană şi cucerirea arabă au pus capăt perioadei de înflorire a Mănăstirii, majoritatea monahilor părăsindu-o. Dăinuind pînă în secolul al 15-lea, Mănăstirea a rămas cu desăvîrşire pustie şi s-a transformat într-un loc de popas pentru triburile beduine ale lui Ibn-Abed.

Mănăstirea se numeşte şi în ziua de astăzi în arabă Der-Ibn-Abed (Mănăstirea fiilor lui Abed). În anul 1858 Patriarhia Greacă a cumpărat de la beduini ruinele Mănăstirii, a restaurat-o şi a făcut-o din nou activă. În prezent, în Mănăstire vieţuiesc monahii.

Sursa: Ghidul Creştinului Ortodox prin Locurile de pelerinaj ale Ţării Sfinte, Vasilios Tzaferis, traducere Mircea Aurel Buiciuc, Herzlia, Israel