sfintul Dionisie din Olimp

icoana sfintului Dionisie din Olimp

drumul catre muntele Olimp, munte increstinat, pe care se afla mai multe Biserici Ortodoxe inchinate Sfintei Treimi, sfintului Dionisie si sfintului Efrem Sirul

in cale am intilnit si citeva oi plecate in transhumanta

ansamblul Manastirii sfintului Dionisie este format din 2 Biserici (una la care au acces si femeile, iar alta la care pot merge doar barbatii), din mai multe anexe si dintr-un muzeu care adaposteste moastele mai multor sfinti ortodocsi

racla cu mina dreapta a sfintului Dionisie


interiorul Bisericii in care pot intra femeile



incinta unde pot intra doar barbatii

Sursa fotografii: arhiva comunitatii ortodoxe din care fac parte

Sihăstriile de pe Muntele Olimp isi au începutul prin veacul al VII-lea, în plină perioadă bizantină. Totuşi, vestigii nu sînt prea în acest sens. Se ştie doar că biserica veche din Litochoro era deja foarte veche pe vremea cînd traia Sfîntul Dionisie din Olimp. Aceasta se întîmpla în secolul al XV-lea.

Viaţa

Născut într-o mică localitate din Gre­cia, s-a călugărit de tînăr, în comu­ni­tatea monastică de la Megalo Meteo­ron (Marea Meteoră). De acolo, a ­pri­mit binecuvîntarea de a pleca în pelerinaj la Ierusalim şi apoi la Sfîntul Munte.

În Athos, ajunge curînd stareţ al Mănăstirii Filoteu (una dintre cele mai vechi de pe munte, datînd din perioada creştinării elinilor). În vremea aceea – anul 1492 – în mănăstire se aflau mai mulţi călugări bulgari, care nu priveau cu ochi buni stăreţia unui grec, aşa că într-o noapte au în­cercat să îl omoare. Sfîntul Dionisie a scă­pat atunci fugind şi îşi găsi refugiul pe Muntele Olimp. Erau ani dificili pen­tru partea aceea de lume, iar că­lu­gărul, asemeni altor oameni sfinţi din Grecia, s-a implicat în lupta de rezistenţă împotriva otomanilor. De altfel, unul dintre motivele canonizarii sale a fost chiar faptul că se numără ­printre „campionii creştinătăţii“.

A înfiinţat o mănăstire în Pelion, la Za­gora, şi alta pe Olimp, în defileul rîu­lui Enippeas, la altitudinea de 1.000 m. Lui i se datorează, de asemenea, con­stru­irea a două biserici situate pe piscuri: Sfîntul Prooroc Ilie şi Schimbarea la Faţă. După ce a pus la punct viaţa de obşte, la mănăstirea de pe Olimp (carac­terizată, după legendă, prin faptul că era înconjurată de chiparoşi înalţi), sfîntul s-a retras nu departe, în munte, într-o peşteră. Acolo a construit, ca loc de rugăciune, o altă biserică, despre care se crede că este cea mai mică din Grecia (are loc să se închine doar un singur credincios), chiar sub bolta de piatră.

Sursa:

http://popasuri-monahale.blogspot.com/2008/06/pe-urmele-sfntului-dionisie-de-pe.html