duminică, 18 mai 2008

Duminica a patra după Înviere sau a slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda














Tocmai ne-am întors de la Spitalul de psihiatrie - Urgenţe.
E atît de greu să exprim în cuvinte atmosfera de acolo.
E atît de bine pentru noi - credem în Hristos Domnul Cel înviat a treia zi, sîntem sănătoşi, avem familii, avem soţ sau soţie, copii, părinţi sau alte rude trupeşti sau duhovniceşti.
Ei nu au pe nimeni. Sau dacă au avut pe cineva, acel cineva i-a uitat, se ruşinează cu cel bolnav. Puţini sînt cei la care am văzut rude, prieteni la marginea patului, în saloane, pe holuri.

Scăldătoarea de la Vitezda sau Biserica vie a venit însă astăzi şi la ei. Comunitatea noastră de creştini şi, mai ales, dragostea jertfelnică a femeilor mironosiţe a făcut ca în inimile bolnavilor să coboare timp de o oră şi jumătate rugăciunea, pacea, liniştea, bucuria. Am împărţit pachete cu mîncare gătită, icoane cu Mîntuitorul Iisus Hristos şi ne-am rugat Maicii Domnului pentru sănătatea şi luminarea acestor oameni - vremelnic neoameni.

La sfîrşit, lacrimile ne şiroiau pe obraz şi în minţi aveam un singur gînd, acela de a-i mulţumi Bunului Dumnezeu pentru mila şi dragostea revărsată spre noi nevrednicii. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Niciun comentariu: