luni, 18 iunie 2012

Sântem mâini unii altora



Urmând legea înjugării iubirii ne slujim unul pe altul
Și, fiindcă sântem născuți din țărână, îmbrățișăm
Legea pământului, cea sădită de Dumnezeu din vechime.

Privește la cele gătite de înțeleapta nuntă cu luare aminte:
Cine ne-a învățat dragostea de înțelepciune? Cine a cercetat tainele
Toate ce se lucrează în pământ, în mare și-n cer?
Cine a dat legi cetăților? Și înainte de-acestea
Cine a făcut să răsară cetăți și cine a izvodit meșteșuguri?
Cine a umplut piețe și case și arene cu-ntreceri?
Cine a rânduit oaste-n cetăți și mese la ospețe?
Cine a așezat în templu ceată de cântăreți pentru jertfă?
Cine a îmblânzit viața fiarelor și ne-a învățat
Să arăm țarini și să sădim plante, iar pe mări
A lăsat neagra corabie să-nfrunte furtuni?
Cine a unit uscatul și marea cu umede căi,
Dacă nu nunta, cea care-adună cele risipite departe într-una.

Așa stau dară acestea. Dar cele înalte cu mult sânt mai bune:
Unii altora sântem mâini și urechi și picioare,
Căci căsătoria ne dă îndoite puteri,
Bucurie prietenilor și ciudă vrăjmașilor.
Împărtășite și grijile ușurează necazuri;
Iar bucuriile de obște sânt mai dulci amândurora;
Mai desfătată e bogăția adunată de cei de-ún-cuget,
Dar și mai desfătătoare ca bogăția-i unirea celor săraci.

Cheia cumințeniei și-a dorurilor e pentru amândoi
Însoțirea, și pecete a veșnicei prietenii.
Unul e puiul iubirii ce cu săltări îmbucură sufletul.
Una-i sorbirea din izvorul casnic negustat de străini,
Ce nu se revarsă-n afară, nici primește de-aiurea ceva.
Cu trupuri crescute întreolaltă, de-ún-cuget și cu aceeași evlavie
Ambii ascut aceeași săgeată a dragosteilor.

Sf. Grigorie Teologul, Poeme morale, II,230-276 (PG 37, 540) - Traducere de Marius Ivașcu după:

Τόνδε νόμον τίουσαι, ὁμοζυγέην τ' ἐρατεινὴν,
Ἀλλήλαις συνέβημεν, ἐπεὶ χοὸς ἐκγενόμεσθα,
Χοῦ νόμον ἠδὲ Θεοῖο παλαίτατον ἀμφιέπουσαι.

Δέρκεο τὰ μερόπεσσι γάμος πόρσυνεν ἐχέφρων.
Τίς σοφίην ἐδίδαξε φίλην, καὶ βένθε' ἀνεῦρεν,
Ὅσσα χθὼν, ὅσα πόντος, ὅσ' οὐρανὸς ἐντὸς ἐέργει;
Τίς πτολίεσσιν ἔθηκε νόμους; καὶ τῶνδεπάροιθεν
Τίς πτόλιας δ' ἀνέγειρε, καὶ ηὕρετομήδεσι τέχνας;
Τίς πλῆσεν ἀγορὰς καὶ δώματα, καὶ τίςἀγῶνας;
Τίς στρατὸν ἐν πολέμοισι, καὶ ἐνθαλίῃσι τραπέζας;
Τίς χορὸν ὑμνητῆρα θυώδει πήξατο νηῷ;
Τίς θηρῶν κατέλυσε βίον, καὶ γαῖανἀράσσειν,
Καὶ φυτοεργείην ἐδιδάξατο, καὶπελάγεσσι
Νῆ' ἐπαφῆκε μέλαιναν ἐπειγομένηνἀνέμοισι;
Τίς γαῖαν καὶ πόντον ὑγρῇ συνέδησεκελεύθῳ
Νόσφι γάμου, τὰ δὲ πολλὸν ἀπόπροθεν εἰςἓν ἄγειρε;

Καὶ τὰ μὲν ἐνθάδε, τοῖα. Τὰ δ' ὑψόθι, πολλὸν ἀρείω.
Ἀλλήλοισι χέρες τε καὶ οὔατα καὶ πόδες ἐσμὲν
Συζυγίῃ. Διπλοῦν δὲ γάμος καὶ ἄναλκιν ἔθηκε,
Χάρμα μέγ' εὐμενέεσσιν, ἄχος δέ τεδυσμενέεσσι.
Ξυναὶ καὶ μελεδῶναι ἐλαφρίζουσιν ἀνίας·
Ξυναὶ δ' εὐφροσύναι γλυκερώτεραιἀμφοτέροισι.
Τερπνότερος μὲν πλοῦτος ὁμοφρονέουσιτέτυκται·
Τερπνοτέρη πλούτοιο δ' ὁμοφροσύνηχατέουσι.

Κληῒς δ' ἀμφοτέροισι σαοφροσύνης τεπόθων τε  
 Συζυγίη, καὶ σφρηγὶς ἀναγκαίης φιλότητος.
Εἷς πῶλος φιλίης σκιρτήμασι θυμὸνἰαίνων.
Ἓν ποτὸν οἰκιδίης πηγῆς ξείνοισινἄγευστον,
Οὔτ' ἐκτὸς προρέον, οὔτ' ἔκτοθεν ἄλλονἀγεῖρον.
Συμφυέες σάρκεσσιν, ὁμόφρονες, εὐσεβίηςτε
Κέντρον ἐνἀλλήλοισι πόθῳ θήγοντες ὁμοῖον.

marți, 12 iunie 2012

Nu disprețui căsătoria





Tratând căsătoria cu atâta dispreț insulți înțelepciunea lui Dumnezeu și ocărăști toată creația. Dacă împreunarea este necurată, necurate sânt toate viețuitoarele care se nasc printr-însa, necurate sânteți și voi, ba chiar însăși firea oamenilore ste necurată. Cum va mai fi fecioară cea deja necurată?

Fugind de căsătorie ca de ceva spurcat, prin aceasta v-ați făcut mai spurcate decât toate, născocind o feciorie mai întinată decât curvia.

Nu ai avut relații trupești? Asta nu te face încă fecioară. Eu numesc fecioară numai pe aceea care, deși ar fi în stare să se căsătorească, totuși renunță la căsătorie. Dacă faci din căsătorie ceva interzis, fecioria nu mai este o alegere liberă, ci supunere față de o lege oarbă. Numărând căsătoria în rândul celor mai rele păcate, nu puteți pretinde că înfrânarea voastră este vrednică de laudă. A se abține de la ceva interzis nu poate fi un semn al nobleței și al vigorii unui suflet tânăr.     

Cel ce înjosește căsătoria, micșorează și slava fecioriei. Cel ce o laudă, sporește mai mult minunea aceleia și o face mai strălucitoare. Căci ceea ce se arată a fi bun doar prin comparație cu ceva mai rău, nu poate fi foarte bun. Căsătoria este frumoasă și tocmai de aceea fecioria e vrednică de mirare, fiindcă întrece ceva deja socotit a fi bun.      


Traducere de Marius Ivașcu după Sf.Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, VIII, 1 (SC 125, p. 115) :


Διὰ τοῦτο ὑπεροψίᾳ ἀμέτρῳ κατὰ τοῦ πράγματος χρησαμένη εἰς τὴν τοῦ Θεοῦ σοφίαν ἐξύβρισας καὶ τὴν κτίσιν διέβαλες ἅπασαν. Εἰ γὰρ ἀκάθαρτον ὁ γάμος, ἀκάθαρτα μὲν ἅπαντα τὰ δι' αὐτοῦ τικτόμενα ζῷα, ἀκάθαρτοι δὲ καὶ ὑμεῖς, οὐ γὰρ ἂν εἴποιμι τὴν τῶν ἀνθρώπων φύσιν. Πῶς οὖν παρθένος ἡ ἀκάθαρτος;

Αἱ τὸν γάμον ὡς ἐναγὲς φεύγουσαι αὐτῷ τούτῳ τῷ φεύγειν πάντων γεγόνατε ἐναγέστεραι, παρθενίαν εὑροῦσαι πορνείας μιαρωτέραν.

Οὐχ ὡμιλήσας γάμοις; Ἀλλ' οὐδέπω τούτῳ παρθένος. Τὴν γὰρ κυρίαν τοῦ γαμηθῆναι γενομένην, εἶτα οὐχ ἑλομένην ταύτην ἂν εἴποιμι παρθένον ἐγώ. Ὅταν δὲ τῶν κεκωλυμένων τὸ πρᾶγμα εἶναι φῇς, οὐκέτι τῆς σῆς προαιρέσεως τὸ κατόρθωμα γίνεται ἀλλὰ τῆς ἀνάγκης τοῦ νόμου. Ὑμεῖς δὲ εἰς τὴν τῶν χειρόνων αὐτὸ τάξιν ὤσαντες, οὐκέτ' ἂν δύναισθε τῶν ἀπὸ τοῦ πράγματος ἀντιποιεῖσθαι ἐπαίνων. Τὸ γὰρ τῶν ἀπηγορευμένων ἀπέχεσθαι οὔπω γενναίας καὶ νεανικῆς ψυχῆς. 

Ὁ μὲν γὰρ τὸν γάμον κακίζων καὶ τὴν τῆς παρθενίας ὑποτέμνεται δόξαν· ὁ δὲ τοῦτον ἐπαινῶν μᾶλλον ἐκείνης ἐπαίρει τὸ θαῦμα καὶ λαμπρότερον ποιεῖ. Τὸ μὲν γὰρ τῇ πρὸς τὸ χεῖρον παραθέσει φαινόμενον καλὸν οὐκ ἂν εἴη σφόδρα καλόν· τὸ δὲ τῶν ὁμολογουμένων ἀγαθῶν ἄμεινον, τοῦτό ἐστι τὸ μεθ' ὑπερβολῆς καλόν, ὅπερ τὴν παρθενίαν ἀποδείκνυμεν οὖσαν ἡμεῖς.

luni, 11 iunie 2012

Făuritoarea chipurilor lui Dumnezeu




Cinstita nuntă e mai presus de tot darul pământesc, ca un pom roditor, ca o sădire aleasă, ca o rădăcină a fecioriei, ca lucrătoarea ramurilor cuvântătoare și însuflețite, binecuvântarea sporirii lumii, mângâietoarea neamului nostru, făuritoarea omenirii, zugrăvitoarea dumnezeieștii icoane.

Căsătoria l-a câștigat pe Domnul ca s-o binecuvinteze. Ea a primit să poarte lumea întreagă, căci a fost rânduită de Cel pe care l-a și înduplecat a se face om. Pentru aceea poate zice cu îndrăznire: „Iată eu și pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu” (Is. 8, 18).   

Traducere de Marius Ivașcu după Sf. Amfilohie al Iconiei, Cuvântări II,1 (PG 39, 45)    

Ὁ δὲ τίμιος γάμος ὑπέρκειται παντὸς δώρου γηΐνου, ὡς ἔγκαρπον δένδρον, ὡς ἀστεῖον φυτόν, ὡς ῥίζα τῆς παρθενίας, ὡς γεωργὸς τῶν λογικῶν καὶ ἔμψυχων κλάδων, ὡς εὐλογία τῆς τοῦ κόσμου αὐξήσεως, ὡς παρήγορος τοῦ γένους, ὡς δημιουργὸς τῆς ἀνθρωπότητος, ὡς τῆς θεϊκῆς εἰκόνος ζωγράφος, ὡς τὸν Δεσπότην εὐλογοῦντα κεκτημένος, ὡς πάντα τὸν κόσμον φέρειν δεχόμενος, ὡς ἐκείνῳ πολιτευόμενος, ὃν καὶ ἐνανθρωπήσαι ἐδυσώπησεν, ὡς δυνάμενος λέγειν μετὰ παῤῥησίας. Ἰδοῦ ἐγὼ καὶ τὰ παιδία, ἅ μοι ἔδωκεν ό θεός.

Sf. AMFILOHIE AL ICONIEI († după 394)
A fost avocat la Constantinopol, apoi episcop al Iconiei. A luptat împotriva arianismului și a unor secte eretice de origine maniheană. S-a păstrat numai o mică parte din vasta sa operă – doar opt cuvântări. 

duminică, 10 iunie 2012

Trei persoane, un singur trup


Taină este căsătoria și închipuire a unei realități mărețe. Este chip al Bisericii și al lui Hristos. Se săvârșește mare taină: mirii se însoțesc și cei doi se fac una. În tăcere solemnă, cu multă liniște, cei doi se unesc și împreună alcătuiesc nu o icoană neînsuflețită, nici un chip al vreunor lucruri pământești, ci chipul lui Dumnezeu Însuși. Vin laolaltă urmând a se face un singur trup. 

Fiecare părinte se bucură deopotrivă când i se căsătorește o fiică sau un fiu, ca pentru un mădular propriu care se întregește în trup. Deși se face multă cheltuială și se risipesc bani, totuși nu rabdă să-i vadă necăsătoriți. Căci amândoi sânt ca un mădular smuls din trup, incapabil de nașterea de prunci, incapabil să se întrețină singur în viața aceasta.

Dar cum se fac un singur trup? Ca și cum ai lua din aurul cel mai curat și l-ai amesteca cu alt aur, așa și aici, în focul plăcerii, femeia primește sămânța, o hrănește și o încălzește și, adăugându-i calitățile sale, o redă bărbatului la naștere. Iar pruncul e ca o punte și o întăritură. Astfel cei trei se fac una, copilul unindu-i pe amândoi părinții întreolaltă.   

Însă, dacă nu au copii, nu vor fi și atunci cei doi una? Desigur! Căci împreunarea săvârșește această unire, revărsând și amestecând trupurile amândurora. Precum se toarnă mir peste untdelemn și totul se face una, așa și aici.

Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuire laEpistola către Coloseni, XII, 5 (PG 62, 387). Traducere de Marius Ivașcu după:


Μυστήριόν ἐστι ὁγάμος, καὶ τύπος μεγάλου πράγματος· Τῆς Ἐκκλησίας τύπος ἐστὶ καὶ τοῦ Χριστοῦ. Μυστήριοντελεῖται μέγα. Πῶς μυστήριόν ἐστι; Συνέρχονται, καὶ ποιοῦσιν οἱ δύο ἕνα. Διὰτί, ὅτε μὲν εἰσῄει πολλὴ σιγὴ, πολλὴ ἡσυχία· ὅταν δὲ συνίωσιν, οὐκ εἰκόναἄψυχον, οὐδὲ εἰκόνα τινὸς τῶν ἐπὶ γῆς, ἀλλ' αὐτοῦ ποιοῦντες τοῦ Θεοῦ. Ἔρχονταιἓν σῶμα γενησόμενοι.

Καὶ ὁ πατὴρ ὁμοίως χαίρει καὶ θυγατρὸς καὶ υἱοῦ γαμούντων, ὡς πρὸς οἰκεῖον μέλος ἐπειγομένου τοῦ σώματος· καὶ τοσαύτη δαπάνη γίνεται καὶ χρημάτων ἐλάττωσις, καὶ ὅμως οὐκ ἀνέχεται ἄγαμον περιορᾷν. Ὥσπερ γὰρ ἀπεσχισμένης αὐτῇ τῆς σαρκὸς, ἀτελὴς πρὸς παιδοποιίαν ἑκάτερος, ἀτελής ἐστι πρὸς βίου σύστασιν τοῦ παρόντος ἑκάτερος.

Πῶς δὲ καὶ γίνονται εἰς σάρκα μίαν; Καθάπερ χρυσοῦ τὸ καθαρώτατον ἂν ἀφέλῃς καὶ ἑτέρῳ ἀναμίξῃς χρυσῷ, οὕτω δὴ καὶ ἐνταῦθα, τὸ πιότατον τῆς ἡδονῆς χωνευούσης ἡ γυνὴ δεχομένη τρέφει καὶ θάλπει, καὶ τὰ παρ' ἑαυτῆς συνεισενεγκαμένη ἄνδρα ἀποδίδωσι. Καὶ γέφυρά τίςἐστι τὸ παιδίον. Ὥστε οἱ τρεῖς σὰρξ γίνονται μία, τοῦ παιδὸς ἑκατέρωθενἑκατέρους συνάπτοντος.

Τί οὖν, ὅταν παιδίον μὴ ᾖ, οὐκ ἔσονται δύο καὶ τότε; Εὔδηλον·ἡ μίξις γὰρ τοῦτο ἐργάζεται, ἀναχέασα καὶ ἀναμίξασα ἀμφοτέρων τὰ σώματα. Καὶ ὥσπερεἰς ἔλαιον μύρον ἐμβαλὼν, τὸ πᾶν ἐποίησεν ἓν, οὕτω δὴ καὶ ἐνταῦθα.

Cununa lui Dumnezeu pe creștetul tău




Dumnezeu a încununat pământul cu flori felurite;
Domnul a încununat cerul cu aștri strălucitori –  cu soarele, cu luna și cu mulțime de stele;
Dumnezeu a încununat împărați, proroci, preoți și sfinți mucenici; 
Domnul a încununat uscatul cu marea: binecuvinteze și aceste cununi cu binecuvântarea Sa cerească, pentru rugăciunile Mariei, de-Dumnezeu-Născătoarea, și ale tuturor sfinților.  



(Așezând cununa pe capul mirelui:)
Domnul Dumnezeu care i-a încununat pe Patriarhi cu cununa dreptății și a încununat și înălțat pe împărați, să caute către viața ta cu milostivire; iar dreapta Sa plină de îndurare să te încununeze ca pe Avraam, Isaac și Iacov. Și întrucât ai venit la Biserică căutând împăcare și ajutor, dea ție Domnul harul Său îndurător, ierte ție toate greșalele și scăpătările tale, să te păzească și să te ajute acum și în veci.
(Așezând cununa pe capul miresei:)
Dumnezeu care a încununat sfintele femei și le-a binecuvântat pe Sara, Reveca și Rahila, să te binecuvinteze cu dreapta dumnezeirii Sale, să-Și reverse îndurarea asupra mădularelor tale și să te împodobească cu cununa slavei. Să fii în Biserică viță blagoslovită care aduce roadă duhovnicească. Dea ție Domnul și bărbatului tău desfătare întru pace și dragoste întreolaltă și să vă dea copii, pentru rugăciunile de-Dumnezeu-Născătoarei și ale tuturor sfinților.

Iar Biserica ce v-a încununat pe amândoi, preoții, poporul care s-a rugat pentru voi, bătrâni și tineri, tineri și fecioare, cei căsătoriți și însoțitorii voștri, toți cei adunați aici cu voi, să-și înalțe glasurile către Domnul și să-I dea slavă.

Traducere de Marius Ivașcu după Binecuvântarea cununilor în ritul maronit (cf. A. Raes, Le mariage dans les Églises d’Orient, Chevetogne, 1958, p. 148)

joi, 7 iunie 2012

Conferința Maicii Siluana Vlad la adunarea eparhială de la Nürnberg



La adunarea eparhială ce a avut loc la Nürnberg în zilele de 18 și 19 mai 2012, Maica Siluana Vlad a susținut două cuvântări despre boala trupească și sufletească, despre cauzele acesteia și despre vindecarea ei. Înregistrările cuvântărilor pot fi găsite pe următoarele legături:
SursA: Centrul Bisericesc Munchen

Veselește-te de soțul tău


SursA FotO: OrthPhoto.net

(În timpul Slujbei Cununiei se aduce un pahar cu vin pe care preotul îl binecuvintează.)

Dumnezeule, Cela ce toate le-ai făcut cu puterea Ta, şi ai întărit lumea, şi ai înfrumuseţat cununa tuturor celor făcute de Tine, şi acest pahar obștesc pre care l-ai dat celor ce se unesc prin unirea nunţii, binecuvintează-l cu binecuvântare duhovnicească.

(Preotul le dă mirilor să bea din potir de trei ori și împreună cu nașii înconjoară de trei ori masa din mijlocul bisericii.)

Isaie dănţuieşte, Fecioara a avut în pântece, şi a născut fiu pre Emanuil, pre Dumnezeu şi omul; Răsăritul este numele Lui; pre Carele mărindu-l, pre Fecioara o fericim.

Sfinţilor Mucenici, care bine v-aţi luptat, şi v-aţi încununat, rugaţi-vă Domnului să se miluiască sufletele noastre.

(Preotul ia cununa de pe capul mirelui.)

Mărit să fii, mire, ca Avraam, şi binecuvântat să fii ca Isaac, şi să te înmulţeşti ca Iacov, umblând în pace, şi lucrând întru dreptate poruncile lui Dumnezeu.

(Apoi ia cununa miresei.)

Şi tu, mireasă, mărită să fii ca Sara şi să te veseleşti ca Reveca, şi să te înmulţeşti ca Rahila, veselindu-te cu bărbatul tău, păzind hotarele legii, că aşa a binevoit Dumnezeu.

Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Carele ai venit în Cana Galileii, şi nunta de acolo o ai binecuvântat, binecuvintează şi pre robii Tăi aceştia, care prin pronia Ta s-au însoţit prin unirea nunţii; binecuvintează intrările şi ieşirile lor; înmulţeşte întru bunătăţi viaţa lor; primeşte cununile lor în Împărăţia Ta, păzindu-i neîntinaţi, neprihăniţi şi neasupriţi în vecii vecilor.


Binecuvântarea paharului obștesc în ritul bizantin (cf. A. Raes, Le mariage dans lesÉglises d’Orient, Chevetogne, 1958, p. 66) - Traducere de Marius Ivașcu