Sfinţilor Dimitrie din Tesalonic, Dimitrie din Bucureşti şi Dimitrie din Rostov, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi păcătoşii!

În aceasta luna, în ziua a douazeci si sasea, pomenirea Sfântului slavitului Marelui Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de mir si facatorul de minuni, din Tesalonic.

Acesta a fost pe vremea împaratilor Diocletian si Maximian (284-305), tragându-se din Tesalonic, fiind din început evlavios si învatator al credintei celei în Hristos. Deci mergând Maximian la Tesalonic a fost prins sfântul si pus în temnita, pentru ca era vestit în dreapta credinta. Si laudându-se împaratul cu un om al lui ce-l chema Lie si îndemnând pe oamenii cetatii sa iasa sa se lupte cu el, caci întrecea acesta pe toti cei de vârsta lui la marimea trupului si la putere. Un oarecare tânar crestin anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie unde se afla în temnita, îi zise: "Robule al lui Dumnezeu, vreau sa ma lupt cu Lie; roaga-te pentru mine". Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: "Si pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi". Deci luând Nestor îndrazneala din cuvintele acestea, merse de se lupta cu Lie si-i puse semetia lui jos, omorându-l. De care lucru împaratul rusinându-se, s-a mâhnit si s-a mâniat.

Si fiindca s-a aflat ca Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostasi si le-a poruncit sa-l strapunga cu sulitele pe sfântul în temnita. Pentru ca a fost pricina înjunghierii lui Lie si facându-se aceasta, îndata marele Dimitrie si-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, facând dupa moartea sa multe minuni si uimitoare tamaduiri. Apoi din porunca împaratului s-a taiat si capul Sfântului Nestor.

În aceasta luna, în ziua a douazeci si saptea, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Dimitrie cel nou de la Basarabi.

Acest cuvios Parinte, a fost pe vremea evlaviosilor împarati bulgari, dintr-un sat din Bulgaria ce se chema Basarabi, de pe marginea apei Lomului; si întâi a fost pazitor de vite la numitul sat, apoi vazând ca toate ale lumii sunt trecatoare, a iesit din satul acela si s-a dus într-o pestera ce era aproape de Basarabi si s-a facut calugar la o mânastire ce era înauntrul pesterii. Si cine poate spune luptele ce a suferit? Postul, rugaciunea si privegherile ce facea! încât si de harul facerii de minuni s-a învrednicit; înca si vremea iesirii sufletului sau din trup a cunoscut-o, pentru care intrând în mijlocul a doua pietre, asa si-a dat prealuminatul sau suflet în mâna lui Dumnezeu.

Trecând multa vreme, a venit acea apa a Lomului mare de surpa lemnele si pietrele de primprejur. Atunci au cazut în apa si cele doua pietre ce erau în cuprinsul pesterii, dimpreuna cu moastele sfântului; si mult timp au fost acolo. Deci vrând Dumnezeu sa-l descopere, s-a aratat îngerul Domnului în vis la o copila, a unui credincios, ce patimea de duh necurat, zicându-i: "De ma vor scoate parintii tai din apa, eu te voi tamadui"; si daca s-a sculat copila dimineata, a spus visul ce a vazut la parintii ei si asa adunându-se preoti si oameni multi, s-au dus la locul acela, unde de multe ori se arata lumina si cei ce vedeau socoteau a fi comoara si au gasit pe sfântul, precum a zis îngerul, întreg si luminat ca soarele si luându-l l-au dus în sat si mergând vestea în toate partile de aflarea sfântului, a ajuns si la urechile domnitorului de la Bucuresti, care îndata a si trimis preoti si boieri, sa aduca pe sfântul la biserica Curtii domnesti.

Mergând trimisii aceia la Basarabi, au luat pe sfântul si au purces sa mearga la Bucuresti, si sosind pâna aproape de Rusi, unde este o fântâna, n-a vrut sa mearga mai înainte. Deci vazând preotii si boierii acea minune si nestiind ce sa faca, s-au socotit cu sfat de obste de au înjugat doi junci tineri neînvatati, ca sa vada unde este voia sfântului sa mearga si asa o, minune! S-a întors îndata sfântul la Basa-rabi în mijlocul satului si acolo a stat. Iar preotii si boierii întorcându-se la Bucuresti, au spus toate cele ce au vazut. Deci domnitorul a trimis boieri cu cheltuiala de au facut o biserica în numele Cuviosului Dimitrie la Basarabi, unde a si fost asezat sfântul. Si multe minuni a lucrat acolo la cei ce cu credinta au nazuit; si macar ca fiind satul mic si simplu si lipsit de oameni de stiinta, nu s-au însemnat toate câte minuni s-au întâmplat, dar câte s-au scris de cei ce au vazut minunile sfântului, prin cucernici crestini le însemnam:

Doua femei oarecare surori, Aspra si Ecaterina, de la satul ce se numeste Cernavoda, au facut o biserica prea frumoasa, punându-i hramul Adormirea Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si au gândit întru sine, doara ar putea sa ia vreo particica din moastele Sfântului Dimitrie si sa o aduca în biserica lor; ca de a le lua cu totul, socoteau ele ca nu va vrea sfântul, precum a si fost. Deci venind prea cu smerenie si cu evlavie si închinându-se la sfântul, în taina au luat o mica particica din moastele lui si vrând sa se duca, sezând în carutele lor, nicidecum n-au putut a se misca caii din locul acela, macar de-i si batea foarte vizitii. Iar ele cunoscând pricina si din carute pogorându-se, cu lacrimi au alergat si au cazut la sfântul si punând particica la locul ei, s-au rugat sa le ierte greseala, si asa s-au dus cu pace la satul lor. Altadata a venit preasfintitul mitropolitul Târnovului, anume Nichifor, cu sinodia lui, ca sa se închine sfintelor moaste ale Sf. Dimitrie. Si închinându-se mai întâi mitropolitul si sarutând sfintele moaste si departându-se a sezut pe un scaun; apoi pe rând mergând si ceilalti ai sinodiei lui toti si sarutând sfintele moaste un oarecare monah anume Lavrentie, în vremea sarutarii, ispitindu-se sa rupa cu gura o mica particica din sfintele moaste ale Sfântului, a ramas cu gura cascata si toti cautând la dânsul si vazându-l cu gura cascata, nu se pricepeau ce a patimit. Iar mitropolitul i-a poruncit sa se dea înlaturi ca sa se închine si ceilalti. Iar el mut si fara de glas fiind deabea s-a departat putin de la sicriul sfântului. Iar dupa ce au iesit toti a cazut cu lacrimi rugându-se sfântului si cerându-si iertare si asa i s-a dezlegat limba si a grait ca mai înainte. Dupa aceea a mers cu mitropolitul la gazda si i-a spus toate cele ce a patimit. Iar el i-a zis: "O, omule, cum n-ai socotit ca de ar fi fost sa se împarta moastele la toti câti vin spre închinarea lor, pâna acum n-ar fi ramas nimic. Ci de acum caieste-te, ca ai gresit lui Dumnezeu si sfântului.

Un iubitor de Dumnezeu episcop al Preslaviei, anume Ioanichie, cazând într-o boala foarte grea, încât de patru insi era purtat si neputând sa se vindece l-au adus la biserica Sfântului Dimitrie si l-au pus cu asternutul lui înauntru în biserica si slujindu-se Sfânta Liturghie, dupa trei ceasuri s-a sculat sanatos si umbla pe picioarele sale, laudând pe sfântul si multumindu-i. Acestea si alte minuni a facut Sfântul Dimitrie, care nu s-au scris dupa cum s-a zis, pentru nestiinta locuitorilor.

Iar în anii 1769 si 1774 fiind razboi între împaratia Rusiei si între Poarta Otomana si cuprinzând muscalii amândoua tarile acestea si trecând generalul Petru Salticov Dunarea, si dând razboi Rusciucului, a calcat si câteva sate de peste Dunare, orasul Cernavoda si altele; între care a calcat si satul Basarabi, unde se aflau moastele sfântului pe care luându-le mai susnumitul general, vrea sa le trimita în Rusia. Iar un evlavios crestin anume Hagi Dimitrie, întâmplându-se într-acea vreme lânga general, a cazut la dânsul cu rugaminte, ca sa nu înstraineze sfintele moaste, ci sa le daruiasca tarii ca rasplata pentru prazile si jafurile care au patimit din pricina razboiului si sa o mângâie cu acest dar al sfintelor moaste; si plecându-se generalul, le-a daruit tarii. Pe care primindu-le cu mare cinste si evlavie tot poporul, le-au asezat în biserica cea mare a sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei, în zilele preasfintitului mitropolit al tarii Chir Grigorie. Si îndata a simtit tot poporul ocrotirea si patimirea sfântului; ca nu numai razboiul dintre muscali si dintre turci l-a încetat, ci si boala ciumei cea înfricosatoare a contenit-o. Si mult ajutor si mare folos câstiga, toti cei ce cu credinta nazuiesc catre sfântul, pentru ale carui rugaciuni Dumnezeule miluieste-ne si ne mântuieste pe noi pe toti, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

În aceasta luna, în ziua a douazeci si opta, pomenirea Sfantului Dimitrie, mitropolitul Rostovului, facatorul de minuni

Pe această ramură de rai, pe Dimitrie sfinţitorul şi făcătorul de minuni l-a crescut Rusia cea mică. El s-a născut într-o cetate mică şi neînsemnată, care se numea Macarova, fiind departe de cetatea Kievului ca la cincizeci de stadii.

El s-a născut la anul 1629, luna decembrie, din părinţi de bun neam, care erau împodobiţi cu credinţa creştinească şi umblau în poruncile lui Dumnezeu cu neabatere. Tatăl său se numea Sava şi era cu rînduiala sutaş în oastea Rusiei, iar maica sa se numea Maria. La naştere i-a pus în grabă numele Daniil, luminîndu-l după aceea şi cu Sfîntul Botez. După botez, pruncul a fost crescut de părinţi în frica şi respectul către Dumnezeu. L-a învăţat legea creştinească şi creştea împreună cu anii, cu înţelegerea şi cu fapta bună, mergînd ca pe o scară din putere în putere.

După ce se deprinsese bine cu citirea şi scrierea limbii slavoneşti, l-a dus în cetatea Kievului la şcoala mănăstirii Botezului Domnului, pentru învăţătura acestor limbi străine şi altor învăţături libere care se învăţau acolo. După ducerea la această şcoală, copilul Daniil prin isteţimea minţii sale şi prin neadormita sîrguinţă, în scurtă vreme a început a arăta bună pricepere la învăţătură, sporind mai mult decît vîrstnicii lui. După cîţiva ani, s-a arătat iscusit din destul în facerea de stihuri şi la retorică, ştiind bine toate cele ce învăţase. Daniil pe cînd trecea învăţăturile acelea, se deprindea nu mai puţin şi la viaţa îmbunătăţită; căci în toată vremea aceea în care a petrecut la învăţătură, nu avea nici cea mai mică împărtăşire cu copiii cei vorbitori de vorbe rele, care făceau rîsuri şi glume, şi cu cei ce cugetau la veselii şi la desfătări deşarte; adică nu voia să se răzvrătească cu cei răi şi să cadă în prăpastia păcatului, căci ştia că vorbele cele rele strică obiceiurile cele bune. El se sîrguia pe cît putea să-şi păzească întreaga înţelepciune şi curăţie.

Cînd îi prisosea vremea de la şcoală, nu se îndeletnicea cu jocuri copilăreşti, cum era obiceiul tinerilor, ci cu citirea cărţilor insuflate de Dumnezeu. El alerga cu sîrguinţă la rugăciune în biserica lui Dumnezeu, pentru că inima lui începea a se înfierbînta de văpaia dragostei dumnezeieşti şi se aprindea foc în cugetul lui; deci, cu cît şedea mai mult la citirea scripturilor dumnezeieşti şi la citirea vieţilor sfinţilor părinţi, cu atît zi de zi se aprindea cu inima spre urmarea lor, şi dorea să urmeze acelora. Daniil fiind în lume, arăta în sine începătura vieţii călugăreşti.

Ajungînd la vîrsta de 18 ani, a trecut cu vederea pentru Hristos lumea aceasta vremelnică, şi bunătăţile ce sînt într-însa şi, cerînd binecuvîntare de la părinţii săi, a început a petrece în mănăstirea Preasfintei Treimi, numită Kirilovsca, în aceeaşi cetate a Kievului. Acolo, după o vreme, s-a tuns după rînduiala călugăreasc, de Meletie - egumenul aceleiaşi mănăstiri, în anul 1638, la 9 iulie, la pomenirea Sfîntului Sfinţit Mucenic Pangratie; şi în loc de Daniil s-a numit Dimitrie.

După primirea rînduielii călugăreşti, acest bărbat temător de Dumnezeu, aruncîndu-se cu totul spre purtarea de grijă a lui Dumnezeu, a început a petrece viaţa cuviincioasă a călugărilor, deprinzîndu-se la smerenie, la ascultarea şi la iubirea de fraţi. El se sîrguia pe cît putea a urma în lucrurile cele bune cuvioşilor părinţi: Antonie, Teodosie şi celorlalţi făcători de minuni ai Pecerscăi. El nu se îngrijea nicidecum de cîştigarea averilor şi bogăţiilor vremelnice, ci toată sîrguinţa lui era să-i placă lui Dumnezeu, şi după chemarea sa să-i slujească la credinţă.

Trecînd puţin vreme după călugăria sfîntului, la 25 martie 1639, la praznicul Bunei Vestiri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu voia povăţuitorului, Sfîntul Dimitrie a fost hirotonisit diacon, de preasfinţitul Mitropolit al Kievului, Iosif Tunalski.

Continuarea aici.

sărbătoarea sfîntului mare mucenic Dimitrie în Tesalonic

"mă bucur întru Domnul şi mă veselesc întru Dumnezeu, Mîntuitorul meu" - sfîntul mare mucenic Dimitrie din Tesalonic

colţişorul meu de rugăciune dedicat sfîntului mare mucenic Dimitrie. În amforă am ulei din locul în care s-au găsit sfintele sale moaşte, în cutia de lemn am o bucată de vată binemirositoare care a fost atinsă de cinstitele moaşte, în mijloc este fotografia în care se văd cinstitele sale moaşte, iar icoana am primit-o blagoslovenie de la sfînt, chiar în prima zi în care am mers să mă închin la racla lui.

Am mare dragoste şi evlavie faţă de sfîntul mare mucenic Dimitrie, izvorîtorul de mir, deoarece m-am bucurat de nenumărate ori de blagoslovenia şi de dragostea lui, în vremea în care am locuit în cetatea Tesalonicului. Şi vreau să mărturisesc un moment important din viaţa mea, care este legat de prezenţa acestui mare sfînt. După ce m-am închinat la racla sfîntului mare mucenic Dimitrie, m-am gîndit că grecii ăştia au aşa nişte racle frumoase, mari, împodobite cu pietre scumpe, dar nu înţeleg de ce nu au un mic orificiu, prin care să se vadă moaştele. Cu siguranţă, mi-am zis, nu cred că au moaşte şi de aceea nu vor să vedem că raclele sînt goale. Deh, mare necredincioasă sînt! Şi peste 2 zile prietena mea întru Hristos, prezbitera Alina a venit în vizită şi mi-a adus mai multe daruri. Printre aceste daruri era şi o fotografie cu racla sfîntului deschisă şi cu moaştele lui cinstite şi sfinte. Acesta a fost răspunsul sfîntului faţă de gîndurile mele rele. Şi am înţeles cît de plini de dragoste şi de întăritori de credinţă sînt sfinţii! De aceea, în fiecare an îi mulţumesc sfîntului mare mucenic Dimitrie că m-a blagoslovit cu bucurie şi cu prezenţa lui vie în viaţa mea lumească.

O, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, izvorîtorul de mir, sfinte mare mucenice Dimitrie, această a noastră rugăciune, ce aducem ţie acum cu umilinţă, primeşte-o, şi de bolile sufleteşti şi trupeşti şi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, cu rugăciunile tale cele bineprimite către Dumnezeu, ne păzeşte, ca împreună cu tine în veacul ce va să fie, să cîntăm Lui: Aliluia!

Eufemia Toma

Biserica sfîntului mare mucenic Dimitrie, izvorîtorul de mir din Tesalonic




racla cu cinstitele moaşte ale sfîntului Dimitrie, izvorîtorul de mir



imagini din închisoarea aflată sub Biserica sfîntului Dimitrie

locul în care au fost descoperite cinstitele moaşte ale sfîntului mare mucenic Dimitrie

Sursă fotografii: arhiva personală

acatistul sfintului mare mucenic Dimitrie, izvoritorul de mir

Rugaciunile incepatoare
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Condacele si Icoasele

Condacul 1

Invatatorului dreptslavitoarei credinte celei intru Hristos, surpatorului si rusinatorului paganatatii, Izvoratorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostasul cel adevarat al lui Hristos, care s-a aratat Bisericii ca un soare si mare aparator credinciosilor, toti acum cantari de multumire si laude din suflet cu dorire aducandu-i sa-i cantam: bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Icosul 1

Credinta adevarata invatand-o, Mucenice Dimitrie, de la parintii tai, ai vietuit pe pamant prin darul lui Dumnezeu ca un inger, luminat marturisind si invatand pe toti apoi cu milostenie, cu neincetate rugaciuni si cu chinuri. Pentru care noi aducem tie aceste cantari de lauda:Bucura-te, ca tu ca un inger pe pamant ai vietuit;Bucura-te, ca luminat pe Hristos ai marturisit;Bucura-te, ca din parinti binecredinciosi ai rasarit;Bucura-te, ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit;Bucura-te, ca prin postire si rugaciuni necontenite, ingerilor te-ai asemanat;Bucura-te, ca prin faceri de bine si lacrimi, pe demoni i-ai infricosat;Bucura-te, nemuritoare odrasla a cetatii Tesalonicului;Bucura-te, reazem neclintit al Iliricului;Bucura-te, saditorule al crestinatatii;Bucura-te, dezradacinatorule al paganatatii;Bucura-te, ca intru primejdii lumii esti mare aparator;Bucura-te, ca celor ce cu credinta nazuiesc la tine le esti gata folositor;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 2

Auzind imparatul Maxminian ca parintele tau, mucenice al lui Hristos, a murit si socotind a te trage pe tine la un gand cu el, ti-a dat dregatoria de proconsul, iar tu de ai si primit, insa cu intelepciunea cea data tie de sus, pricepand maiestriile lui ai ramas cu darul lui Dumnezeu neprins de dansele, cantand: Aliluia!

Icosul 2

Mucenice de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii imparatului de a ucide pe toti cei ce cheama numele lui Iisus, cel rastignit, ci mai vartos luminat L-ai marturisit pe El. Si ca alt Pavel pe toti ai invatat sfanta credinta, iar multa inchinare la idoli, cea fara de Dumnezeu, o ai dezradacinat. Pentru aceea vrednic esti a auzi de la noi acestea:Bucura-te, ca afara de Dumnezeu, n-ai ales mai mult;Bucura-te, ca vointei imparatului nu te-ai supus;Bucura-te, ca pe Dumnezeu cel adevarat L-ai marturisit luminat;Bucura-te, ca trupul tau vitejeste nu l-ai crutat;Bucura-te, ca tu credinta cea in Iisus Hristos o ai marturisit;Bucura-te, ca pe vrajmasii Crucii i-ai biruit;Bucura-te, ca locuitorilor Tesalonicului alt Pavel te-ai aratat;Bucura-te, ca pe ei credinta cea in Hristos i-ai invatat;Bucura-te, ca cinstea tiranului imparat o ai batjocorit;Bucura-te, ca de sfaturile lui te-ai lepadat;Bucura-te, ca de darurile lui te-ai ingretosat;Bucura-te, ca plata pentru dreapta credinta de sus ai luat;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 3

Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Dimitrie, care te lumina si te inteleptea prin fapte bune, ca pe o scara mergand din putere in putere, viteaz ostas te-ai aratat al cerescului Imparat, Iisus. Netemandu-te de neputinciosul imparat pamantesc, Imparatului Hristos cu mare glas ai cantat: Aliluia!

Icosul 3

Ravnind, ai ravnit pentru dreapta credinta a lui Hristos, pe care o aveai pururea in inima ta, rabdatorule de chinuri; mai inainte de a veni Maximian in Tesalonic, ai incredintat averea ta slugii tale Lupu, ca sa o imparta la saraci, iar tu, sfinte, prin rugaciuni si post, te-ai gatit spre nevointa, stand cu indrazneata cugetare; pentru aceea iti zicem:Bucura-te, ca momirea imparatului intru nimic o ai socotit;Bucura-te, ca ai marturisit luminat tuturor un Dumnezeu in Sfanta Treime;Bucura-te, ca de credinta parintilor tai tare te-ai tinut;Bucura-te, ca n-ai ingaduit a se huli credinta cea dreapta;Bucura-te, ca buna pilda cetatenilor Tesalonicului te-ai facut;Bucura-te, ca negutatoria sufletului bine o ai chibzuit;Bucura-te, ca adevarata credinta o ai inaltat;Bucura-te, ca nedumnezeirea de tot o ai nimicit;Bucura-te, ca bogatia ta intru nimic o ai socotit;Bucura-te, ca toata averea la saraci o ai impartit;Bucura-te, folositor si ajutator de obste;Bucura-te, aparatorule cu deosebita trebuinta pentru mine;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 4

Fiind instiintat imparatul de credinta ta, viteazule marturisitor, a venitian Tesalonic, inaintea caruia stand, cu indrazneala ai marturisit pe Hristos, Dumnezeu adevarat, iar multimea de zei cea paganeasea o ai ocarat; de care el foarte maniindu-se, a poruncit sa te inchida in temnita, unde intrand tu, cuvios suflet ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Foc arzator avand in sufletul tau, fericite Mucenice Dimitrie, pentru dragostea Celui dorit al tau, intru nimic socotind chinuriie, intarit de darul Lui, vesel ai intrat in temnita, sezand ca intru o camara luminoasa, rugandu-te si cantand psalmi; pentru care de la noi auzi acestea:Bucura-te, ca ai fost imputernicit cu darul lui Hristos;Bucura-te, ca pe vrajmasi, cu rabdare i-ai biruit;Bucura-te, ca pentru Hristos in temnita ai fost dat;Bucura-te, ca pe diavolul l-ai infiorat;Bucura-te, ca temnita tie camara luminoasa s-a aratat;Bucura-te, ca in ea, cu cantari si doxologii pe Dumnezeu ai laudat;Bucura-te, ca, ingradindu-te cu semnul crucii, pe scorpie ai calcat;Bucura-te, ca ea, calcata fiind, nevatamat ai ramas;Bucura-te, ca ai urat dregatoria pamanteasca de proconsul;Bucura-te, ca cereasca ostasie ai indragit;Bucura-te, ca parintilor tai prin rugaciuni ai fost dat;Bucura-te, ca toata cetatea s-a bucurat de nasterea ta;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 5

Paganul imparat, indeletnicindu-se cu jocuri in arene, multi din crestini erau ucisi de catre un om, puternic luptator, anume Lie, din neamul vandalilor; aceasta faradelege nesuferind-o crestinul Nestor tanarul, aprins de ravna a alergat la tine in temnita, spunandu-ti si cerand binecuvantare si rugaciuni ca sa-l poata birui; iar tu, Sfinte Mucenice, nadejde avand in Cel ce te intarea pe tine, insemnandu-l cu semnul Crucii, i-ai zis: du-te, ca pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi, cantand dimpreuna: Aliluia!

Icosul 5

Tanarul Nestor, nadejde in Dumnezeu avand prin tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, indata alergand la acea priveliste, cu mare glas a strigat: o Lie, vino sa ne luptam si amandoi; iar imparatul vazandu-l tinerel si frumos, chemandu-l la sine i-a zis: nu vezi pe cati a omorat Lie?, momindu-l cu fagaduinta de a-l trage la un gand cu dansul. Iar el nevrand a strigat: Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi. Si indata s-a apucat cu Lie la lupta, si aruncandu-l in sulitele cele ascutite, l-a dat la amara moarte, si asa s-a plinit proorocia ta, sfinte; pentru care te intampinam cu aceste laude:Bucura-te, ca mandria lui Lie ai surpat;Bucura-te, ca pe Nestor cu Lie a se lupta l-ai indemnat;Bucura-te, ca prin semnul Crucii ai zis ca-l va birui;Bucura-te, ca la amara moarte l-ai dat;Bucura-te, ca tanarul Nestor, reazem tare in Hristos si in ale tale rugaciuni a avut;Bucura-te, ca de nadejdea sa n-a fost lipsit;Bucura-te, ca proorocia ta, sfinte, s-a plinit;Bucura-te, ca si Nestor pe Hristos a marturisit;Bucura-te, ca el la momirile imparatului nu s-a supus;Bucura-te, ca si lui cununa frumoasa la ceruri i-ai arvunit;Bucura-te, ca din porunca imparatului, de Marcian capul i s-a taiat;Bucura-te, ca sufletul lui la ceruri cu mucenicii s-a numarat;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 6

Fiind instiintat nebunul imparat, cum ca tu, Mucenice Dimitrie, ai fost pricinuitor pierzarii lui Lie, s-a mahnit foarte, mai mult decat ar fi cazut din imparatia sa, si indata a poruncit ostasilor, ca asemenea cu sulitele sa fii strapuns; iar tu, vrednicule de lauda, asteptai cugetand la bunatatile ce aveai a le dobandi si cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Sezand tu in temnita, viteazule mucenice, a cautat spre tine Domnul de sus, cercetandu-te prin ingerul Lui care ti s-a aratat ca o preafrumoasa cununa din rai intru lumina mare, pe care punand-o pe capul tau, ti-a zis: pace tie, patimitorule al lui Hristos, Dimitrie; imbarbateaza-te, intareste-te si biruieste pe vrajmasii tai; iar tu sfinte, ai raspuns; ma bucur intru Domnul si ma veselesc intru Dumnezeu, Mantuitorul meu; aprins de dragostea Lui, doreai a-ti varsa pentru Dansul sangele tau, pentru care noi te laudam asa:Bucura-te, ca sezand tu in temnita vesel te-ai aratat;Bucura-te, ca Hristos din ceruri spre tine a cautat;Bucura-te, ca cercetare de la El prin ingeri ai primit;Bucura-te, caci cu frumoasa cununa din rai intru lumina mare la tine a venit;Bucura-te, ca vederea ingerului mult te-a bucurat;Bucura-te, ca el capul cu cununa ti-a incununat;Bucura-te, ca primind cununa, din inima ai multumit;Bucura-te, ca pe vrajmasul foarte mult l-ai scarbit;Bucura-te, ca pace, imbarbatare si intarire, prin inger ai luat;Bucura-te, ca prin rabdare intemeietor dreptei credinte te-ai aratat;Bucura-te, ca intru dansul bucurandu-te te-ai veselit;Bucura-te, ca pentru Dansul sangele a-ti varsa ai dorit;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 7

Incepand a se lumina de ziua, au intrat ostasii in temnita la tine, mare mucenice, aflandu-te stand vesel la rugaciune, si indata a inceput a te strapunge cu sulitele; iar tu, nevoitorule, cu suflet viteaz ai ridicat mana dreapta, impungandu-te intaia sulita in coasta, inchipuind astfel patima lui Hristos, Domnul tau, Cel cu sulita impuns; in mainile Lui ti-ai dat sfantul tau suflet, cantand: Aliluia !

Icosul 7

Cumplit si fara crutare, ostasii au strapuns trupul tau, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, mare mucenic, incat pamantul s-a rosit cu sangele tau, facandu-te priveliste ingeriior si oamenilor; iar tu, rugandu-te din adancul inimii, ai ramas pana la sfarsit cu multumire rabdand si neclintit din dreapta credinta; pentru care primeste de la noi acestea:Bucura-te, ca intrand ostasii in temnita, vesel te-au aflat stand la rugaciune;Bucura-te, ca indata au inceput cu sulitele a te strapunge;Bucura-te, caci cu suflet viteaz mana dreapta ai ridicat;Bucura-te, ca intaia sulita coasta ta a strapuns;Bucura-te, ca patima lui Hristos, Domnul tau, ai inchipuit;Bucura-te, ca impungere in coasta ca si El ai primit;Bucura-te, ca pamantul cu sangele tau s-a rosit;Bucura-te, ca priveliste ingerilor si oamenilor te-ai facut;Bucura-te, ca sulitele vesel le-ai rabdat;Bucura-te, ca prin ele sufletul tau in mainile lui Dumnezeu l-ai dat;Bucura-te, ca tare ca un diamant te-ai aratat;Bucura-te, ca pana la sfarsit, multumind din adancul inimii, te-ai rugat;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 8

Mucenice de trei ori fericite, dandu-ti sfantul suflet in mainile Domnului tau, Caruia cu credinta ai slujit, s-a dus sa petreaca in locasurile cele ceresti impreuna cu cetele mucenicilor; trupul tau aruncat fara de cinste zacea la pamant, iar oarecare din credinciosi noaptea mergand l-au luat si l-au ingropat, cantand toti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Dupa ingroparea ta, credincioasa sluga ta Lupu, spre semnul dragostei luand haina si inelul muiate in sangele tau, sfinte, multe feluri de boli prin ele se tamaduiau si duhurile cele necurate se goneau; de care minune instiintandu-se tot Tesalonicul, necredinciosul imparat Maximian a poruncit ca si pe fericitul Lupu sa-l prinda si sa-i taie capul; si asa sluga cea buna dupa stapanul sau, adica dupa tine, Sfinte Dimitrie, s-a dus la Domnul; pentru care noi iti cantam asa:Bucura-te, ca trupul tau strapuns fiind a ramas jos;Bucura-te, ca Iisus crestetul tau l-a incununat frumos;Bucura-te, ca nevointa ta cea muceniceasca acum ai savarsit;Bucura-te, caci cu mucenicii in locasurile ceresti esti preamarit;Bucura-te, ca de la pamint la cele ceresti te-ai ridicat;Bucura-te, caci cu mucenicii dimpreuna te-ai numarat;Bucura-te, ca lui Lupu, credincioasa sluga ta, haina si inelul tau i-ai dat;Bucura-te, ca prin ele feluri de boli ai vindecat;Bucura-te, ca si lui din porunca lui Maximian i s-a taiat capul;Bucura-te, ca el, dupa tine, stapanului sau, a urmat;Bucura-te, cel ce credincioailor esti izvor de minuni nedesertat;Bucura-te, ca demonilor esti rana anevoie de vindecat;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 9

Deasupra mormantului tau, sfinte, fiind zidita o biserica mica, in care se savarseau multe minuni si feluri de vindecari bolnavilor se da, un boier credincios, anume Leontie, din partile Iliricului de boala grea fiind cuprins, adus si pus fiind unde sfintele tale moaste erau in pamant ascunse, indata a dobandit tamaduire, sculandu-se sanatos; pentru care, multumind lui Dumnezeu si pe tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, preamarindu-te, a cantat: Aliluia!

Icosul 9

Vrand vindecatul boier Leontie a zidi o biserica mare si frumoasa, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, spre semn de multumire, daramand pe cea mai mica, a inceput a sapa santurile spre temelie. Dar, o minune ! A aflat sfintele tale moaste intregi si nestricate, curgand din ele mir binemirositor, unde, adunandu-se poporul, cu bucurie scotandu-le din pamant, multime nenumarata de bolnavi se tamaduia; iar Leontie, plin de veselie, ridicand degrab la acel loc biserica frumoasa si minunata, intr-ansa a pus cinstitele tale moaste, in racla de mult pret; deci bucurandu-ne si noi de aceasta, graim catre tine asa:Bucura-te, ca pe Leontie de boala grea l-ai vindecat;Bucura-te, ca el spre multumire biserica in numele tau a ridicat;Bucura-te, ca tu har de a face minuni de la Dumnezeu ai luat;Bucura-te, ca trupul tau iarasi noua l-ai dat;Bucura-te, ca indata ce din pamant s-a ivit, mir de buna mireasma la toti a tins;Bucura-te, ca pe multi de felurite boli i-ai izbavit;Bucura-te, ca inauntrul bisericii cu cinste de preoti s-a asezat;Bucura-te, caci credinciosii de aceasta s-au bucurat;Bucura-te, ca intregi sfintele tale moaste se pazesc;Bucura-te, ca cei ce patimesc si cu credinta nazuiesc la ele, se tamaduiesc;Bucura-te, vas de mir neimputinat si de feluri de boli vindecator;Bucura-te, ca pentru toti esti de daruri impartitor;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 10

Binecredinciosul Leontie, voind a se intoarce la Iliric, a vrut sa ia o parte din sfintele tale moaste, ca si acolo in patria sa sa zideasca o biserica in numele tau, sfinte; iar tu, aratandu-te, l-ai certat, ca sa nu indrazneasca a lua ceva, iar el luand numai giulgiul muiat in sangele tau si o parte din aurarii, in racla de aur le-a pus si ducandu-se, a cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Minuni multe facand tu, sfinte, prin giulgiul tau, lui Leontie aratandu-te pe cale, l-ai izbavit de furtuna ce-l ameninta si vrand cu ai sai a trece raul Istrului i-ai spus sa ia racla cu giulgiul in mainile sale si sa nu se teama; asemenea si tuturor celor ce nazuiesc cu credinta la tine le esti de obste folositor si grabnic ajutator; pentru care-ti cantam asa:Bucura-te, ca pe Leontie, ce din sfintele tale moaste a vrut sa ia, l-ai certat;Bucura-te, ca giulgiul muiat in sangele tau, spre mangaierea lui l-ai dat;Bucura-te, ca de furtuna ce-l ameninta, aratandu-te, l-ai izbavit;Bucura-te, caci cu giulgiul tau fara vatamare l-a trecut;Bucura-te, ca el, sosind la Sirmion, in biserica ce zidise tie, acest odor a dat;Bucura-te, ca si acolo multi se indulcira de minuni si tamaduiri;Bucura-te, ca pe Marian, eparhul Iliricului, de buba grea l-ai tamaduit;Bucura-te, ca pe unul ce era indracit l-ai izbavit;Bucura-te, ca pe altul ce ii curgea sange l-ai izbavit;Bucura-te, ca foametea ce era in cetatea ta o ai potolit;Bucura-te, ca pe locuitorii ei, din primejdia ce-i ameninta, i-ai izbavit;Bucura-te, ca celor ce vindeau grau, aratandu-te aievea, le-ai poruncit sa inoate spre Tesalonic;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 11

Sfesnic cu totul luminos fiind cinstitele tale moaste, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, pus in sfesnicul bisericii lumineaza pe toti cei ce cu credinta alearga la ele; deci de un dar ca acesta sa nu ne lipsesti si pe noi sfinte, cei ce cu dragoste ne aflam stand inaintea sfintei tale icoane; cu multa smerenie inchinandu-ne, cerem a fi scutiti de orice potrivnice intamplari iar mai ales de infricosatoarea groaza a cutremurului si a ne invata sa cantam lui Dumnezeu, dimpreuna cu tine: Aliluia!

Icosul 11

Evlaviosul imparat Justinian a trimis in Tesalonic barbati cinstiti sa ia o parte din sfintele moaste, spre sfintirea bisericii pe care din nou o zidise; ajungand ei la Tesalonic si de racla ta apropiindu-se, o, minune! deodata a iesit foc si scantei de vapaie spre toti slobozind si un glas din foc infricosator zicand: stati si nu indrazniti; iar ei spaimantati de frica au cazut si intorcandu-se inapoi au spus imparatului cele ce s-au facut, aducand intru mirare pe toti; pentru care te laudam asa:Bucura-te, ca foc si scantei de vapaie s-au vazut din racla sfintelor tale moaste;Bucura-te, ca minunea aceasta pe multi i-a ingrozit;Bucura-te, ca in vis lui Onisifor, aprinzatorului de lumini, te-ai aratat;Bucura-te, ca fapta sa, cu iubire de oameni, o ai mustrat;Bucura-te, ca ai poruncit lui sa o paraseasca si sa se pocaiasca;Bucura-te, ca pe el, l-ai facut a se rusina, trezindu-se din sonm;Bucura-te, ca a doua oara iarasi aievea l-ai mustrat;Bucura-te, ca de glasul tau ca de un tunet la pamant zacea ca un mort;Bucura-te, ca venindu-si el intru sinesi singur a marturisit fapta sa;Bucura-te, ca spaimantandu-l, singur a spus tuturor mustrarea ta;Bucura-te, caci cu minunile tale pe popor ai veselit;Bucura-te, ca vrei ca toti sa se mantuiasca de la Dumnezeu;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 12

Stand inaintea lui Hristos, Cel ce te-a intarit spre patimire, prealaudate Mare Mucenice Dimitrie, de la Dansul dar ai luat a vindeca pe toti de patimile sufletesti si trupesti; rugamu-ne deci tie, sfinte, ca cel ce ai indrazneala multa, nu inceta mijlocindu-ne sufleteasca mantuire noua, celor ce cinstim a ta pomenire si cantam neincetat: Aliluia!

Icosul 12

Cu cantari cinstim pomenirea ta, fericim chinurile tale si indelunga-rabdarea ta, marim si laudam minunile tale, vitejia si barbatia ta cea nebiruita; bine te cuvantam ca pe un mare ajutator si pazitor lumi, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie, si din inima graim tie acestea:Bucura-te, ca pe episcopul cel prins de barbari l-ai slobozit;Bucura-te, ca pe el la cetatea ta Tesalonic l-ai povatuit;Bucura-te, ca pe cele doua fecioare, ce au cusut chipul tau, le-ai izbavit;Bucura-te, ca pe rapitorul lor l-ai lasat batjocorit;Bucura-te, ca degraba le-ai adus pe ele, dimpreuna cu chipul, la biserica din Tesalonic;Bucura-te, ca acel chip inaintea altarului spre lauda ta s-a pus;Bucura-te, ca vazindu-se ele desteptate langa mormantul tau s-au bucurat;Bucura-te, ca cei adunati acolo, pentru minune au saltat;Bucura-te, ca de multe ori cetatea ta de navalirea barbariior o ai izbavit;Bucura-te, ca pe multi din robia barbarilor i-ai slobozit;Bucura-te, ca dimpreuna cu ingerii esti vorbitor;Bucura-te, ca tuturor de obste catre Stapanul ne esti mijlocitor;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 13

O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia!

O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia!

O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul intai

Credinta adevarata invatand-o, Mucenice Dimitrie, de la parintii tai, ai vietuit pe pamant prin darul lui Dumnezeu ca un inger, luminat marturisind si invatand pe toti apoi cu milostenie, cu neincetate rugaciuni si cu chinuri. Pentru care noi aducem tie aceste cantari de lauda :Bucura-te, ca tu ca un inger pe pamant ai vietuit;Bucura-te, ca luminat pe Hristos ai marturisit;Bucura-te, ca din parinti binecredinciosi ai rasarit;Bucura-te, ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit;Bucura-te, ca prin postire si rugaciuni necontenite, ingerilor te-ai asemanat;Bucura-te, ca prin faceri de bine si lacrimi, pe demoni i-ai infricosat;Bucura-te, nemuritoare odrasla a cetatii Tesalonicului;Bucura-te, reazem neclintit al Iliricului;Bucura-te, saditorule al crestinatatii;Bucura-te, dezradacinatorule al paganatatii;Bucura-te, ca intru primejdii lumii esti mare aparator;Bucura-te, ca celor ce cu credinta nazuiesc la tine le esti gata folositor;Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

si Condacul intai

Invatatorului dreptslavitoarei credinte celei intru Hristos, surpatorului si rusinatorului paganatatii, Izvoratorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostasul cel adevarat al lui Hristos, care s-a aratat Bisericii ca un soare si mare aparator credinciosilor, toti acum cantari de multumire si laude din suflet cu dorire aducandu-i sa-i cantam: bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Sursa:

http://saraca.orthodoxphotos.com/acatiste/acatistul__sfantului_dimitrie.htm