Cînd Te-ai pogorît la moarte, Cel ce ești Viața cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorît cu strălucirea Dumnezeirii; și cînd ai înviat pe cei morți din cele de dedesubt, toate Puterile cerești au strigat: Dătătorule de viață, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Doamna profesoară răspundea astfel atitudinii pe care copilul meu a avut-o ieri, în momentul în care ca elev român, ce învață la un Colegiu Național, nu antinațional - din cîte știu eu, a răspuns că la activitatea de astăzi nu se va îmbrăca în costum popular maghiar.
Adică, nu are dreptul să își exprime părerea? Adică, în propria noastră țară și în propriile noastre instituții nu putem să spunem Nu, atunci cînd în familia noastră au existat străbunici care au fost persecutați de unguri?
CUM poate o unitate de învățămînt și profesorii din cadrul ei să te oblige să faci ceva cu care nu ești de acord?
Mai avem dreptul la LIBERĂ EXPRIMARE în țara noastră???
Cine a fost Andrei Șaguna? Cică a rămas în istorie ca vajnic apărător al drepturilor ortodocșilor și românilor din Ardeal. http://ro.orthodoxwiki.org/Andrei_Șaguna
CE înseamnă să fii european?
Să fii Român în Europa. Să iubești țara și neamul. Să crezi în Dumnezeu și în iubire. Să fii harnic, să ai o familie, copiii.
În niciun caz să te deghizezi în costume populare ale țărilor membre din UE. Sau să vii îmbrăcat în cămăși sau tricouri de culoarea steagului respectivei țări. Astăzi, copilul meu a fost obligat să își dea jos sacoul de uniformă, pentru a i se vedea cămașa albă, deoarece era pe rîndul în care trebuia să fie predominantă această culoare.
Dacă profeorii din acest Colegiu ar știi CE înseamnă să fii român, ar mai avea valori ca iubirea de țară, iubirea de neam și ar știi să îi învețe pe copiii toatea acestea, atunci lucrurile ar fii bune. Așa ar reuși să îi învețe și CE înseamnă să fii european. Dacă, însă, nu ai identitate națională, nu te poți defini pe tine ca persoană, se mai poate spune că ești cineva sau că știi ceva?
A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Roșia Montană, ca inginer geolog șef. Este omul care știe cel mai bine din România ce zăcăminte sînt acolo. Și cu toate astea, niciun ministru din România nu a fost curios să îi ceară opinia. Citiți mai jos ce crede specialistul Aurel Sântimbrean despre proiectul Roșia Montană. Reporter: Care-i cea mai mare problemă a proiectului Roșia Montană?Aurel Sântimbrean: Discuțiile nesfîrșite în necunoștință de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie. Trebuie să analizeze specialiștii. Să se facă dezbateri televizate cu specialiști, nu să vorbească oricine. Rep.: Unul dintre specialiști sînteți dumneavoastră… A.S.: Am pretenția, și mi-e jenă că o afirm, că sînt cel care cunoaște cel mai bine zăcămîntul de la Roșia Montană. Rep.: Cît aur este acolo? A.S.: Aur este mult. Aș vrea să vă spun că zăcămîntul de la Roșia Montană îi un unicat. Astăzi, dacă merg cu dumneata la Roșia Montană și dezlipim o bucată de rocă cu tîrnăcopul, o măcinăm și spălăm acel măciniș cu apă, obținem aur. Rep.: Dar foarte puțin, bănuiesc. A.S.: Da, dar la nivelul tîrnăcopului. Mii de ani oameni așa au trăit, la nivelul tîrnăcopului și al lopeții. Azi un gram, mîine zece, poimîine nimic. Acum, trebuie să știți că cei de la Gold Corporation exagerează în privința cantității de aur pe care cică o vor extrage. Rep.: Dar de ce să spună că e mai mult aur decît în realitate? A.S.: Nu știu, bănuiesc că au interese pe bursă. În muntele Cetate și în muntele Cârnic sînt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumpărat documentația noastră, situația zăcămîntului de la Roșia Montană, făcută în 1985. Documentația a fost făcută sub semnătura mea, eram inginer-șef, aveam ultima semnătură. Documentația făcea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentației noastre, au recalculat că zăcămînt ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Eu la o discuție cu planurile pe masă, pot să le arăt că zăcămintele aurifere de la Roșia Montană sînt distribuite pe verticală. Zonele cele mai bogate au fost și sînt la suprafață și cu cît cobori, conținutul în aur scade. La muntele Cetate, dacă la suprafață conținutul e de 3 grame, la o adîncime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Vă dați seama ce diferență? S-ar putea să aibă surprize… Rep.: În munții ăștia care vor fi rași de pe suprafața pămîntului e doar aur și argint, nu mai sînt cumva și alte metale rare? A.S.: Aș vrea să vă dau doar niște date, pe care le am și în față. În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din București, evidențiează prezența germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme de zăcămînt și am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare. Vreau să vă prezint cîteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe și rezultate se află în documentația pe care RMCG-ul a cumpărat-o de la Agenția Națională de Resurse Minerale. Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fără să plătească nimic? A.S.: Nimeni nu vorbește despre ele. În orice discuție se vorbește de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbește absolut nimeni. Din anumite informații, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul. Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca preț, care sînt mai valoroase, tonele de aur și argint sau și mai multele tone din celelalte metale? A.S.: Cantitățile din celelalte metale sînt mai valoroase decît cele 300 tone de aur și cele 1600 tone de argint. Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE – București se spune, pe calcule, nu pe povești, că valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului și argintului de acolo. Rep.: Pe lîngă aceste alte metale rare, mai e și problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica în valute. A.S.: Absolut. Sînt șapte biserici: una greco-catolică în Roșia, de la 1741, apoi una ortodoxă, de la 1620, biserica ortodoxă din Corna, de la 1710, biserica greco-catolică din Corna, de pe la 1846 și restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumită în toți Apusenii, cu Mihăilă Gritta, care a trăit între 1762-1837 și care a găsit în galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a făcut șapte biserici și șapte școli confesionale în Munții Apuseni. Cine mai face așa ceva azi? Noi cică vom scoate 300 tone de aur, cu prețul căruia vom rade de pe fața pămîntului două localități cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu șapte biserici vechi, cu galerii romane unice în Europa, care pot fi vizitate în frac și cu pantofi cu lac, atît de bine-s amenajate și păstrate.
Am citit o analiza Stratfor si am publicat aici ideile sale principale, dar mie mi se pare ca sunt niste lucruri care nu se leaga. Analiza zice asa:
Moldova da Statelor Unite si Europei ocazia sa loveasca si mai aproape de inima Kremlinului. Chiar daca Rusia crede ca a marcat pana acum puncte in discutia privind scutul antiracheta american din Europa, considerand ca vecinatatea sa apropiata este la adapost de influenta occidentala, Stratfor considera ca "desi nu a fost demonstrata inca o implicare a SUA in protestele din Moldova, Washingtonul poate folosi situatia de la Chisinau pentru a reaminti Kremlinului ca are multe parghii - in multe culori - pentru a dezechilibra Rusia".
Numai ca Occidentul a avut pana acum, cel putin la nivel public, o reactie extrem de palida. OSCE a spus ca alegerile au indeplinit standardele internationale si ca au fost organizate bine si pasnic, in timp ce declaratiile Europei si ale SUA au fost de neimplicare, cerand ambelor parti sa renunte la violenta, dar fara sa spuna un cuvant despre fraudarea alegerilor sau sa ceara o renumarare a voturilor. Ceea ce se va intampla acum, cand Voronin a cerut Curtii Constitutionale sa faca acest lucru.
Pe de alta parte, am remarcat ieri pe televiziunile internationale ca Moldova este inexistenta, ca toata atentia s-a concentrat pe protestele din Georgia pentru indepartarea lui Saakasvili. Discutam cu un prieten despre coincidenta aceasta, proteste la Chisinau si la Tbilisi, si despre confruntarea SUA-Rusia din regiune prin influenta pe care o au in aceste tari.
Si vorbeam despre un troc, un trade off, cat de posibil ar fi acesta. Adica situatia arata asa:
* Moldova este considerata in sfera de influenta ruseasca, in timp ce Georgia este in sfera americana. In ambele tari se protesteaza si se doreste indepartarea liderului - in primul caz pro-rus, in al doilea pro-occidental.
* SUA are interese in regiunea Georgiei mult mai mari decat in regiunea Moldovei, iar reactia palida la ceea ce se intampla in Moldova indica faptul ca fie nu le pasa foarte mult, fie sunt concentrati pe altceva, fie sunt intr-o oarecare expectativa.
* Ma intreb daca ar putea exista, intre Moscova si Washington, o discutie de genul: atata vreme cat voi nu va bagati in Moldova, sa spuna rusii, si sunteti de acord sa se pastreze statu quo acolo, noi nu ne manifestam mai puternic in Georgia. Situatia este diferita in Georgia decat anterior, cand existau manifestatii impotriva lui Saakasvili. Acum toate cele 17 grupuri de opozitie pro-ruse sunt unite si exista si voci de la putere, din guvern, care se pronunta impotriva presedintelui.
* Rusia si-a consolidat pozitia in Georgia, dupa august 2008. Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor secesioniste Abhazia si Osetia de Sud, iar acum regiunea din Adjara din sud, importanta pentru Georgia pentru ca acolo este portul Batumi si se afla principalele rute energetice spre Turcia, ar putea urma exemplul celorlalte doua regiuni. Adjara a fost regiunea care s-a ridicat impotriva lui Saakasvili in 2004, dupa revolutia roz, si care nu i-a iertat presedintelui faptul ca acesta a reprimat revoltele si asteapta momentul propice sa transeze situatia.
Daca ar exista astfel de discutii, daca ar fi pusa problema unui troc, atunci eu nu vad o schimbare a situatiei din Moldova. Pentru ca pus sa aleaga intre Moldova si Georgia, mi se pare evident ca Georgia e mult mai importanta strategic.
Mi-am intins antenele si incerc sa gasesc raspunsuri la aceasta intrebare pe care o am. Exista acum vreo legatura intre ele doua, ar putea exista un troc? Poate e o simpla coincidenta, poate alaturarea celor doua este fortata. Insa adesea mi s-a spus sa nu cred in coincidente de acest fel.
Postare post scriptum: Daca sinteti impotriva acestei legi, semnati petitia Protest pentru libertateaici.
Dupa cum probabil stiti pe data de 18 noiembrie 2008 Parlamentul
Romaniei a emis "Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii
electronice ...", lege care a fost publicta in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 780 din 21.11.2008:
http://www.monitoruloficial. ro/2008/sumar_ 2008.htm
http://www.avocatnet.ro/content/ articles? id=13906
CATEVA CONSECINTE (nu trebuie sa fi expert ca sa iti dai sema):
- incepand din 20 ianuarie, adica de martea viitoare, toti operatorii
de telefonie fixa si mobila , adica ROMTELECOM, RDS&RCS, ORANGE,
VODAFONE, COSMOTE, ZAPP, etc. sunt obligati sa stocheze timp de 6
luni urmatoarele date despre TOATE CONVORBIRILE NOASTRE TELEFONICE:
DE UNDE VORBIM, CU CINE (nr. de telefon si NUMELE SI ADRESA
ABONATULUI), LOCATIA CELUI CARE ESTE APELAT, CAND SI CAT VORBIM;
- incepand din 20 ianuarie, adica de martea viitoare, toti operatorii
de telefonie fixa si mobila , adica ROMTELECOM, RDS&RCS, ORANGE,
VODAFONE, COSMOTE, ZAPP, etc. sunt obligati sa stocheze timp de 6
luni urmatoarele date despre SMS-urile pe care le trimitem: DE UNDE
LE TRIMITEM, CUI SI CAND LE TRIMITEM;
- incepand din 15 martie 2009, adica peste mai putin de doua luni,
toti provaiderii de internet, adica RDS&RCS, ROMTELECOM, ORANGE,
ZAPP, etc.sunt obligati sa stocheze timp de 6 luni urmatoarele date
despre emailurile noastre: DE UNDE TRIMITEM EMAILUL, DATA SI ORA LA
CARE NE CONECTAM LA INTERNET, CUI TRIMITEM EMAILUL(adresa IP si
NUMELE SI ADRESA FIZICA A ABONATULUI), DATA SI ORA LA CARE NE
DECONECTAM DE LA INTERNET;
- incepand din 15 martie 2009, adica peste mai putin de doua luni,
toti provaiderii de internet, adica RDS&RCS, ROMTELECOM, ORANGE,
ZAPP, etc.sunt obligati sa stocheze timp de 6 luni urmatoarele date
despre NAVIGAREA NOASTRA PE INTERNET: CINE SUNTEM (NUME, ADRESA
FIZICA SI IP-ul), DATA SI ORA LA CARE NE CONECTAM LA INTERNET, DATA
SI ORA LA CARE NE DECONECTAM SI PROBABIL TOATE ADRESELE DE INTERNET
PE CARE LE ACCESAM.
Tinand seama de cele de mai sus si constatand ca prietenii nostrii,
colegii nostri de serviciu, rudele noastre, multe dintre fiintele pe
care le iubim sau doar avem relatii conventionale cu ele, NU STIU
DESPRE ACEASTA LEGE MIZERABILA, va propun sa trimiteti tuturor
persoanelor din lista voastra de email sau messenger acest mesaj sau
unul asemanator.
STIINTA INSEAMNA PUTERE si A STII SI A NU ACTIONA ESTE SUPREMA
LASITATE.
Cred ca aceasta lege este revoltatoare si mai cred ca o mare parte
din puterea ei se bazeaza pe faptul ca NU ESTE INCA LARG CUNOSCUTA.
Noi putem sa o facem cunoscuta si cred ca aceasta este una dintre
menirile noastre de ACUM: SA O FACEM CUNOSCUTA !
P.S. : In continuare este LEGEA 298/2008.
Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate
de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate
publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru
modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu
caracter personal si protectia vietii private in sectorul
comunicatiilor electronice, a fost publicata in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 780 din 21.11.2008.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste obligatia furnizorilor de
servicii si retele publice de comunicatii electronice de a retine
anumite date generate sau prelucrate in cadrul activitatii lor de
furnizare a serviciilor de comunicatii electronice, pentru punerea
acestora la dispozitia autoritatilor competente in scopul utilizarii
in cadrul activitatilor de cercetare, de descoperire si de urmarire a
infractiunilor grave.
(2) Prezenta lege se aplica datelor de trafic si de localizare a
persoanelor fizice si juridice, precum si datelor conexe necesare
pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului inregistrat.
(3) Prezenta lege nu se aplica in ceea ce priveste continutul
comunicarii sau informatiile consultate in timpul utilizarii unei
retele de comunicatii electronice.
(4) Punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu
respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protectia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si
libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea
datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul
comunicatiilor electronice, cu completarile ulterioare.
Art. 2. - (1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de
mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) furnizor de servicii si retele publice de comunicatii electronice -
persoana care furnizeaza in scop comercial servicii si/sau retele de
comunicatii electronice catre utilizatori finali ori alti furnizori
de retele sau servicii de comunicatii electronice pentru sustinerea
traficului acestora;
b) date - informatiile privind traficul, localizarea si alte date
legate de acestea, necesare pentru identificarea unui abonat sau a
unui utilizator;
c) utilizator - persoana fizica sau juridica ce foloseste un serviciu
de comunicatii electronice destinat publicului in scopuri personale
sau profesionale, fara a fi in mod necesar abonat al acelui serviciu;
d) abonat - persoana fizica sau juridica ce a incheiat un contract cu
un furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate
publicului, in vederea furnizarii unor asemenea servicii;
e) serviciu de telefonie - apelul (voce, mesagerie vocala,
teleconferinta si transfer de date), serviciile suplimentare
(redirectionarea convorbirii si transferul apelului) si serviciile de
mesagerie si multimedia (servicii de mesagerie scurta, servicii media
imbunatatite si servicii multimedia);
f) infractiune grava - infractiunea care face parte dintre
infractiunile enumerate la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003
privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate savarsite
sau nu de un grup infractional organizat, dintre cele prevazute in
cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea
terorismului, precum si dintre infractiunile contra sigurantei
statului prevazute in titlul I din partea speciala a Legii nr.
15/1968 - Codul penal al Romaniei, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare;
g) identificatorul utilizatorului - codul unic de identificare alocat
unei persoane care se aboneaza sau se inregistreaza la un serviciu de
acces la internet ori la un serviciu de comunicatii prin internet;
h) identificatorul celulei - codul de identificare a celulei in care
se initiaza sau se finalizeaza un apel de telefonie mobila;
i) apel nereusit - comunicarea in cadrul careia apelul telefonic a
fost conectat, dar nu a primit raspuns sau a facut obiectul unei
interventii din partea administratorului retelei;
j) apel neconectat - apelul initiat de la un terminal telefonic sau
echipament cu acces la un serviciu de telefonie, dar care nu s-a
finalizat tehnic, in sensul stabilirii unei conexiuni intre apelant
si apelat.
(2) In tot cuprinsul prezentei legi sunt, de asemenea, aplicabile
definitiile prevazute la art. 3 din Legea nr. 677/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 din Legea nr.
506/2004, cu completarile ulterioare.
CAPITOLUL II
Retinerea datelor
Art. 3. - (1) Furnizorii de retele publice de comunicatii si
furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate
publicului au obligatia de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea
si administrarea unei baze de date in format electronic, in vederea
retinerii urmatoarelor categorii de date, in masura in care sunt
generate sau prelucrate de acestia:
a) date necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei
comunicari;
b) date necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari;
c) date necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie
al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului
drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de
comunicatii mobile.
(2) Datele se retin timp de 6 luni de la momentul efectuarii
comunicarii.
(3) Cheltuielile legate de crearea si administrarea bazei de date
sunt deductibile fiscal.
Art. 4. - Datele necesare pentru urmarirea si identificarea sursei
unei comunicari cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: numarul de telefon
apelant, precum si numele si adresa abonatului sau ale utilizatorului
inregistrat;
b) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si
telefonie prin internet: identificatorul/ identificatorii
alocat/alocati utilizatorilor; identificatorul de utilizator si
numarul de telefon alocate pentru efectuarea oricarei comunicari prin
reteaua publica de telefonie; numele si adresa abonatului sau ale
utilizatorului inregistrat, caruia i s-a alocat o adresa Internet
Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un numar de
telefon, la momentul comunicarii.
Art. 5. - Datele necesare pentru identificarea destinatiei unei
comunicari cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: numarul
format/apelat/ numerele formate/apelate si, in cazurile care includ
servicii suplimentare precum redirectionarea sau transferul apelului,
numarul/numerele catre care este dirijat apelul; numele si
adresa/adresele abonatului/abonatil or ori ale utilizatorului/
utilizatorilor inregistrat/ inregistrati;
b) in cazul serviciilor de posta electronica si telefonie prin
internet: identificatorul utilizatorului sau numarul de telefon al
destinatarului/ destinatarilor unui apel telefonic prin internet;
numele si adresa/adresele abonatului/abonatil or sau ale
utilizatorului/ utilizatorilor inregistrat/ inregistrati si
identificatorul utilizatorului destinatar al comunicarii.
Art. 6. - Datele necesare pentru a determina data, ora si durata
comunicarii cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: data si ora
initierii si incheierii unei comunicari;
b) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si
telefonie prin internet: data si ora conectarii la si ale
deconectarii de la serviciul de acces la internet, adresa IP alocata
dinamic sau static unei comunicari de furnizorul de servicii de acces
la internet, precum si identificatorul abonatului sau al
utilizatorului inregistrat; data si ora conectarii la si ale
deconectarii de la serviciul de posta electronica sau de telefonie
prin internet.
Art. 7. - Datele necesare pentru identificarea tipului de comunicare
cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: informatii privind
serviciul de telefonie utilizat;
b) in cazul comunicarilor prin serviciul de posta electronica si de
telefonie prin internet: informatii privind serviciul de acces la
internet utilizat.
Art. 8. - Datele necesare pentru identificarea echipamentului de
comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc
utilizatorului drept echipament cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa: numarul de telefon apelant
si numarul de telefon apelat;
b) in cazul retelelor de telefonie mobila: numarul de telefon al
apelantului si numarul de telefon apelat; identitatea internationala
de abonat mobil (IMSI) a apelantului; identitatea internationala a
echipamentului mobil (IMEI) a apelantului; identitatea IMSI a
apelatului; identitatea IMEI a apelatului; in cazul serviciilor
anonime preplatite: data si ora activarii initiale a serviciului,
precum si identificatorul celulei din care a fost activat serviciul;
c) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si
telefonie prin internet: numarul de telefon al apelantului in cazul
accesului prin dial-up; linia DSL sau alt punct terminal al celui
care initiaza comunicarea.
Art. 9. - Datele necesare pentru identificarea locatiei
echipamentului de comunicatii mobile cuprind:
a) identificatorul celulei la inceputul comunicarii;
b) datele care permit stabilirea localizarii geografice a celulelor,
prin referire la identificatorul acestora, pe durata in care datele
comunicarii sunt retinute.
Art. 10. - (1) Furnizorii de retele publice de comunicatii si
furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate
publicului, aflati sub jurisdictie romana, au obligatia retinerii
datelor referitoare la un apel nereusit numai atunci cand aceste date
sunt generate sau prelucrate si stocate, in cazul serviciului de
telefonie, ori inregistrate, in cazul serviciului de acces la
internet, in cadrul activitatii de furnizare a serviciilor respective.
(2) Furnizorii nu au obligatia retinerii datelor prevazute la art. 3
alin. (1) in cazul apelurilor neconectate.
Art. 11. - (1) In aplicarea prevederilor prezentei legi sunt
interzise interceptarea si retinerea continutului comunicarii sau a
informatiilor consultate in timpul utilizarii unei retele de
comunicatii electronice.
(2) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de
servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia
de a retine numai acele categorii de date enumerate la art. 3 alin.
(1), care sunt accesibile ca urmare a desfasurarii activitatilor
proprii, in conditiile legii.
(3) La sfarsitul perioadei de retinere, toate datele retinute in
temeiul prezentei legi, cu exceptia datelor puse la dispozitia
autoritatilor competente, potrivit legii, si care au fost pastrate de
catre acestea, trebuie sa fie distruse prin proceduri automatizate,
ireversibil.
Art. 12. - Activitatea de retinere a datelor se realizeaza cu
respectarea urmatoarelor principii:
a) datele retinute trebuie sa fie de aceeasi calitate si supuse
aceluiasi grad de securitate si protectie cu cele utilizate la
nivelul retelelor furnizorilor de comunicatii electronice;
b) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice si
organizatorice corespunzatoare, in vederea protejarii datelor
impotriva distrugerilor accidentale sau ilicite, alterarii ori
pierderii accidentale, stocarii, prelucrarii, accesarii sau
dezvaluirii neautorizate ori ilicite;
c) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice si
organizatorice corespunzatoare, in vederea asigurarii faptului ca
numai personalul autorizat in acest sens are acces la aceste date.
Art. 13. - (1) In situatia in care datele prevazute la art. 4-7 pot
fi retinute de mai multi furnizori de servicii si retele publice de
comunicatii electronice, activitatea de retinere a datelor se face
doar la unul dintre furnizori.
(2) Activitatea de retinere a datelor prevazute la art. 4-7 poate fi
desfasurata, acolo unde este tehnic posibil si in urma unei
intelegeri contractuale, de un tert, in numele unui furnizor de
servicii si retele publice de comunicatii electronice, cu respectarea
prevederilor art. 19 si 20 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare, si ale Legii nr. 506/2004, cu completarile
ulterioare.
(3) Obligatia de retinere a datelor prevazute la art. 4-7 se aplica
furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice
care aloca numerotatie, in cazul serviciilor de telefonie fixa si
mobila, respectiv adrese de IP, in cazul serviciilor de date.
Art. 14. - (1) Ministerul Internelor si Reformei Administrative,
Ministerul Public, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de
Informatii Externe, denumite in continuare autoritati competente, au
obligatia de a colecta si de a transmite semestrial Ministerului
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei urmatoarele date
statistice, in vederea urmaririi si controlului aplicarii
prevederilor cuprinse in prezenta lege:
a) numarul cazurilor in care informatiile au fost furnizate
autoritatilor competente, in conformitate cu prevederile prezentei
legi;
b) perioada de timp scursa intre data la care datele au fost retinute
si data la care autoritatea competenta a solicitat transmiterea
acestor date;
c) numarul de cazuri in care solicitarile de date nu au putut fi
indeplinite.
(2) Termenele pana la care trebuie transmise datele statistice se
stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
centralizeaza datele statistice primite de la autoritatile competente
si transmite anual Comisiei Europene statisticile elaborate in baza
acestora. Statisticile nu vor contine date cu caracter personal.
CAPITOLUL III
Procedura solicitarii datelor retinute
Art. 15. - Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii
de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au
obligatia ca, la solicitarea autoritatilor competente, in baza
autorizatiei emise potrivit dispozitiilor art. 16, sa transmisa
acestora de indata datele retinute potrivit prezentei legi, cu
exceptia cazurilor de forta majora.
Art. 16. - (1) Solicitarea transmiterii de date retinute potrivit
prezentei legi se realizeaza numai dupa ce a fost inceputa urmarirea
penala, cu autorizarea motivata a presedintelui instantei careia i-ar
reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la
instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie
se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care
efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala ori a judecatorului
desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala, potrivit legii, daca sunt date ori
indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni
grave.
(2) In caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizarii
prevazute la alin. (1) ar aduce grave prejudicii activitatii de
urmarire penala ori indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin
documente juridice de cooperare internationala sau ca stat membru al
Uniunii Europene, procurorul care efectueaza sau supravegheaza
urmarirea penala sau caruia i-ar reveni aceasta competenta poate sa
autorizeze, prin ordonanta motivata, solicitarea transmiterii de date
retinute, potrivit prezentei legi. In termen de 48 de ore de la
emiterea autorizarii, procurorul prezinta instantei de judecata
competente, potrivit alin. (1), motivele care au stat la baza
emiterii autorizarii. Instanta de judecata se pronunta cu privire la
legalitatea si temeinicia ordonantei prin care s-a autorizat
solicitarea transmiterii de date retinute, in cel mult 48 de ore.
(3) Autorizatia de solicitare a datelor retinute trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei/parchetul ui;
b) data, ora si locul emiterii;
c) numele si prenumele judecatorului/ procurorului;
d) durata de valabilitate a autorizatiei;
e) denumirea si sediul social ale persoanei juridice care urmeaza sa
puna la dispozitie datele retinute;
f) indicarea persoanei cu privire la care se va face verificarea
datelor retinute sau indicarea codului de identificare a abonatului
ori a utilizatorului inregistrat pentru serviciile de internet sau a
numarului de telefon al abonatului ori al utilizatorului inregistrat
pentru serviciile de telefonie fixa sau mobila;
g) temeiurile concrete care determina autorizarea de solicitare a
datelor retinute;
h) perioada de timp pentru care datele retinute urmeaza a fi
furnizate;
i) semnatura judecatorului/ procurorului.
(4) Lipsa oricareia dintre mentiunile prevazute la alin. (3) se
sanctioneaza cu nulitatea absoluta a autorizatiei.
(5) Durata de valabilitate a autorizatiei nu poate depasi 15 zile.
(6) Datele retinute care nu privesc fapta ce formeaza obiectul
cercetarii se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in
plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si pot fi transmise
judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la
solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea
vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se
in acest sens un proces-verbal.
(7) Daca in cauza s-a dispus solutia de netrimitere in judecata,
datele retinute se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri
speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si se
pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii
penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, iar cand se distrug,
se incheie un proces-verbal in acest sens.
(8) Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare,
achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitiva, datele
retinute se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in
locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii.
CAPITOLUL IV
Autoritatea de supraveghere
Art. 17. - Autoritatea competenta sa monitorizeze aplicarea
prevederilor prezentei legi este Autoritatea Nationala de
Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, denumita in
continuare A.N.S.P.D.C. P.
CAPITOLUL V
Regimul sanctionator
Art. 18. - (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 3 alin. (2);
b) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 11 alin. (2) si (3);
c) neindeplinirea obligatiei prevazute la art. 12.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza, prin
derogare de la dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare, cu amenda de la 2.500 lei la 500.000 lei.
(3) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (1) si aplicarea
sanctiunilor se efectueaza de catre personalul de control
imputernicit in acest scop al A.N.S.P.D.C. P., in conformitate cu
prevederile art. 35 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 19. - (1) Orice accesare intentionata sau transfer al datelor
pastrate in conformitate cu prezenta lege, fara autorizare,
constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la
5 ani.
(2) Impiedicarea cu intentie a punerii la dispozitia autoritatilor
competente a datelor retinute ca urmare a aplicarii prezentei legi
constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la
un an.
(3) Tentativa la infractiunea prevazuta la alin. (1) se pedepseste.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
Art. 20. - In scopul prevenirii si contracararii amenintarilor la
adresa securitatii nationale, organele de stat cu atributii in acest
domeniu pot avea acces, in conditiile stabilite prin actele normative
ce reglementeaza activitatea de realizare a securitatii nationale, la
datele retinute de furnizorii de servicii si retele publice de
comunicatii electronice.
Art. 21. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr.
506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si
protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.101 din
25 noiembrie 2004, cu completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 5, alineatele (1) si (6) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Datele de trafic referitoare la abonati si utilizatori
inregistrati, prelucrate si retinute de furnizorul unei retele
publice de comunicatii electronice sau de furnizorul unui serviciu de
comunicatii electronice destinat publicului, trebuie sa fie sterse
sau transformate in date anonime atunci cand nu mai sunt necesare la
transmiterea unei comunicari, cu exceptia situatiilor prevazute la
alin. (2), (3), (5) si (51).
............ ......... ......... ......... ......... ......... .......
.. ......... ......... ......... ......... ......... ......... .......
(6) Prevederile alin. (1)-(3) si (5) nu aduc atingere posibilitatii
autoritatilor competente de a avea acces la datele de trafic, in
conditiile legii."
2. La articolul 8, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
"(5) Dispozitiile prezentului articol nu aduc atingere posibilitatii
autoritatilor competente de a avea acces la datele pastrate de
furnizorii de retele publice de comunicatii si de furnizorii de
servicii de comunicatii electronice destinate publicului, in
conditiile legii."
Art. 22. - In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, pe care le va
supune spre aprobare Guvernului.
Art. 23. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la
publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Dispozitiile referitoare la retinerea datelor de trafic si
localizare corespunzatoare serviciilor de acces la internet, posta
electronica si telefonie prin internet se vor aplica incepand cu data
de 15 martie 2009.
*
Prezenta lege transpune Directiva 2006/24/CE privind retinerea
datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele si
servicii de comunicatii electronice destinate publicului si de
modificare a Directivei 2002/58/CE, publicata in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia
Romaniei, republicata.
Lanţul e de aur, România nu mai ştim prea sigur ce mai e şi a cui.
Realitatea demografică s-a schimbat brusc, ca o furtună sosită din senin. Sîntem sub ocupaţie, dar nu se vede nici o armată. Sîntem colonizaţi de o populaţie certăreaţă şi nesimţită, venită din nici o stepă, adusă de nici un avion. O populaţie care a evoluat în interiorul corpului naţional, ca fetuşii din Alien, şi care iese acum prin burtă, urlînd din toţi bojocii:"Am avere, am valoare!"
E ca şi cum undeva, în secret, cineva ar fi dat drumul la o maşină de mîl uman care acoperă încet-încet naţiunea lui Sadoveanu, a lui Eliade şi a lui Nichita. Incubatoarele de incubuşi din cartierele periferice, fabricile de cetăţeni ale lui Ceauşescu, tradiţia celor 15 copii în sălaşele de nomazi, cine mai ştie? Lumea de pe stradă nu mai e cea pe care o ştiam din copilărie. Tata Ioan şi Tanti Mimi, familie veche, cu casă în Cezar Bolliac, făcută la 1870, au lăsat în urmă un copil, care a mai făcut un copil, blond şi bucălat şi bine crescut, cu care mă jucam acum 40 de ani. Pînă la urmă, a plecat în străinătate, la studii şi nu s-a mai întors niciodată. La fel, jumătate din stradă: urmaşii burgheziei care a avut timp să dospească elite.
În locul celor dispăruţi, au apărut rufele colorate întinse la uscat şi boxele scoase pe fereastră. În locul bunicii care ne spunea să nu scuipăm pe jos, s-a aşezat bunica ce-şi trimite nepoţii după băutură. Peste tot miroase a moarte prin sufocare: e ca şi cum o prezenţă grea şi absurdă s-ar fi aşezat peste cerul nostru, peste felul nostru de a fi, peste ce credeam că e bine şi mai ales peste ce credeam că e frumos.
Cefele groase nu mai sînt de mult buletinul de identitate al bulgarului: cetăţeanul român, cu lanţul de-un kil jumate, îi bate acum obrazul profesorului care se căzneşte să-i educe odrasla: "Bine, bre, crezi că eşti tu mai dăştept? Ia să văd ce maşină ai!". Noul domn Goe nu mai e nici măcar simpatic: e viitor combinator şi dealer de droguri, viitor culturist, viitor ce vreţi voi, în afară de viitorul ţării lui, care se va mulţumi, de la un punct, doar cu trecutul.
Despre România, alternativa Caragiale nu mai are ce spune. Populaţia care ne înlocuieşte nu mai e nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, în sensul cel mai rău şi primitiv cu putinţă. Scriitorul nu mai poate face nimic: e nevoie de etolog, de veterinar, de dresor.
Acum cîteva zile, am văzut la Craiova parada acestei Românii Noi, triumful Mafiei înhămate la coşciugul lui Caiac, în semn de veşnic respect pentru o viaţă de crimă şi muşchi în sînge. Oamenii ăia care dădeau ordine poliţiei se pregătesc să dea asaltul final, spre puterea oficială, după ce au pus mîna pe cea simbolică: ascultăm muzica lor, ne refacem reperele după valorile lor, sîntem călcaţi de maşinile lor. Undeva, departe, Uniunea Europeană şi moda corectitudinii politice ne învaţă să mulţumim frumos pentru asta şi să ne ştergem la gură. Am fost o naţiune, devenim o sumă de triburi. Sîntem o ţară ocupată de hoarde sosite din pîntece de mame eroine.
O ţară pusă la respect cu pumnul plin de tatuaje, o ţară în care fiul naiv şi sărac al ţăranului (cîţi or mai fi aşa) îşi face educaţia din textele de pe Taraf TV şi meseria de la şuţii cu care se întîlneşte la Gara de Nord, cînd se dă jos din autobuz. Marginea lumii s-a răzbunat dînd buzna în centru, pusă pe jaful identităţii naţionale, întocmai ca barbarii care năvăleau în Roma, surprinşi că localnicii n-au puterea să lupte.
Ţara cea nouă, care vine peste noi, nu mai are nevoie de ce-am strîns în muzee şi-n cărţi. Dar se va bucura, un pic, de efortul nostru. Cartea de română se poate retrage în privata din curte, unde îşi va îndeplini ultima menire, neprevăzută de nici un critic. În locul ei, discurile cu manele rămîn să sfideze eternitatea.
"Noi astia care visam mii si mii de euro salariu, noi astia care avem mii de euro, dar ne-am mai dori 1.000 in plus, noi astia care am terminat o facultate din 2000 incoace, noi astia care renuntam la facultate pentru job, noi astia licentiati, masterizati si doctorati pe banda rulanta, noi astia care lucram la o multinationala, noi astia care avem telefoane mai scumpe decat tot salariul parintilor - pe 2 luni, noi astia care nu mai avem timp in afara jobului, noi astia, corporatistii in devenire si in general,… suntem toti o generatie de ratati.
Suntem ofticati din orice, suntem morocanosi, posaci si ne punem picaturi cand avem ochii rosii. Ne enerveaza cei care sunt la fel de suparati ca noi, ne enerveaza si cei diferiti. Injuram mult, dar suntem credinciosi. Salvam Rosia, Vama, natura si tot ce mai e de salvat printr-un mail sau o plimbare intr-un weekend cu masina pana acolo. Ne pasa de tot ce e "eco", de viitorul copiilor si al omenirii, dar avem becuri aprinse non-stop si un motor de 2.0 litri la masina.
Lucram in nestire, visam promovari si un bonus la salariu, dormim putin, fumam, bem cafele si energizante de ne zapacim creierii, dam banii pe prostii, pe jucarii care sa ne dea inca putin timp, pe mese proaste in restaurante costisitoare, dar aproape de job. Ne cumparam masini mai scumpe decat ne-am putea permite doar pentru iluzia apartenentei la o clasa sociala creata artificial, ne imbracam cu haine idioate, incomode, care nici nu ne stau bine - la fel ca toti cei din jurul nostru.
Ne cumparam apartamente fara sa le vedem in nu-stiu-ce-complex ca-o-conserva la cativa kilometri de oras. Platim rate 50 de ani de acum incolo. Dormim putin, ne doare capul, ne tremura mainile, ne promitem ca vom avea mai mult timp pentru noi, ca vom face mai multa miscare, ca vom sta mai putin in fata calculatorului, ca vom merge intr-o zi pe jos.
Ne place jobul pe care il avem, corporatia e mama si tatal nostru, corporatia tine loc de familie, de prieteni, de iubiti, de amanti, de tot, ne da bani pentru tot ce vrem sa cumparam si asta e tot ce conteaza. Nu stim alte reguli in afara corporatiei, nu ne intereseaza altceva, nu vrem altceva. Ne simtim impliniti. Nu stim altceva in oras decat drumul spre job, inapoi spre pat si vreo 2 cluburi. Nu vizitam nimic decat in team building.
Pentru ce? Ca sa ajungem niste legume terminate la nici 40 de ani? Ca sa ne facem scrum inca inainte de a incepe sa ardem? Pentru a ajunge intr-un pod imaginat al unei ierarhii sociale?
Ce o sa raspunda copiii nostri, stiind ca toata viata nu am facut altceva decat sa ne gandim cum sa platim rate, cand vor fi intrebati ce suntem noi?"
Am primit acest eseu-întrebare de la o prietenă şi îl postez pentru că exprimă în cuvinte realitatea care se petrece cu noi, lîngă noi. Şi este o realitate tristă, tristă, tristă. Sursa pentru fotografii: http://la-merci.blogspot.com/2006/06/generatia-noastra.html
