marți, 10 iulie 2012

Familia mai presus de familie




„Muma mea și frații mei sânt aceștia, cari aud cuvântul lui Dumnezeu și-lfac” (Lc. 8, 21). Învățătorul care se dă pe Sine pildă celorlalți și careporuncește, împlinește El însuși poruncile Sale. 

Fiindcă avea să le spunăcelorlalți că cel ce nu va lăsa pe tatăl său și pe mama sa nu este vrednic deFiul lui Dumnezeu, se supune cel dintâi El însuși acestui principiu: nu pentrucă ar refuza respectul datorat mamei – tot porunca Lui e ca cel ce nu-șicinstește tatăl sau mama cu moarte să moară (cf. Ex. 21, 17; Mt. 15, 14; Mc. 7,10) – , ci întrucât se știe dator mai mult tainelor Tatălui decât dragosteiMaicii. 

Nu sânt lepădați cu obrăznicie părinții, ci ne învață că sânt mai sfintelegăturile care unesc mințile decât cele trupești.

Nici să nu socotească cineva călezează dragostea de părinți Cel ce împlinește porunca Legii: căci, de „va lăsaomul pe tatăl și pe muma sa și se va lipi de femeia sa, și vor fi doi întru untrup” (Fac. 2, 24), această taină se împlinește tocmai în Hristos și Biserică.De aceea, nu Și-a putut pune părinții înaintea propriului Trup.

Sf. Ambrozie al Milanului, Tâlcuiri la Evanghelia după Sf. Luca,VI, 36 (PL 15, 1678) - Traducere de Marius Ivaşcu după:

Mater et fratres mei hi sunt, qui verbum Dei audiunt, et faciunt. Moralismagister qui de se caeteris praebet exemplum, atque ipse praeceptor, ipse etiamsuorum exsecutor est praeceptorum.

Praescripturus enim caeteris quoniam qui non reliquerit patrem et matremsuam, non est Filio Dei dignus, sententiae huic primus ipse se subiicit: nonquo maternae refutet pietatis obsequia (ipsius enim praeceptum est, Qui nonhonoraverit patrem aut matrem, morte moriatur), sed quia paternis semysteriis amplius quam maternis affectibus debere cognoscat.

Neque tamen iniuriose refutantur parentes, sed religiosiores copulaementium docentur esse, quam corporum.

Nec putet aliquis offendiculum esse pietatis, ubi mandatum Legisimpletur: si enim relinquet homo patrem et matrem, et adhaerebit uxori suae, eterunt duo in carne una, recte sacramentum hoc in Christoservatur et Ecclesia. Et ideo parentes corpori proprio non potuit anteferre.

luni, 9 iulie 2012

Cuvântul care rănește, dar vindecă



„Feciori ai? Învață-i pre ei”, îndeamnă Înțelepciunea, „și înduplecă din pruncie grumazul lor. Fete ai? Păzește trupul lor și să nu-ți arăți veselă fața către ele” (Sir.7, 23-24).

Totuși ne iubim copiii, feciori și fete, foarte mult: mai mult ca orice pe lume. Dar cei ce umblă cu mănuși cu ei iubesc prea puțin pe cei ce nu voiesc nicicum să-i supere, pe când cei ce se poartă cu mai multă asprime acum, le fac bine pentru tot restul vieții.

Domnul nu a venit să ne facă pe plac acum, ci a avut în vedere fericirea noastră în veșnicie. Să ne folosim și noi de aceeași metodă inspirată de dragoste.

Această certare este pedeapsă prevăzătoare, care înțelepțește mintea. Astfel ceartă Învățătorul, precum zice în Evanghelie: „Ierusalime, Ierusalime, care ucizi pre proroci și omori cu pietre pre cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să adun pre fiii tăi, în ce chip adună găina puii săi sub aripi și n-ați vrut!” (Lc.23, 37)  

Mustrarea poat efi făcută cu dispreț sau năsâlnic, pentru a sili pe aproapele. Dar ea se poate face și pentru a da în vileag păcatul. De această din urmă mustrare se vede silit Domnul să se folosească în pedagogia Sa din pricina împuținării credinței multora.

Mustrarea și pedeapsa sânt răni ale sufletului care vindecă păcatele și țin departe moartea.  

Clement Alexandrinul, Pedagogul, I, 9 (PG8, 340) - Traducere de Marius Ivaşcu după:

«Τέκνα σοί ἐστιν; παίδευσον αὐτά», ἡ σοφία παραινεῖ, «καὶ κάμψον αὐτὰ ἐκ νεότητος αὐτῶν. Θυγατέρες σοί εἰσι; πρόσεχε τῷ σώματι αὐτῶν, καὶ μὴ ἱλαρώσῃς πρὸς αὐτὰς τὸ πρόσωπόν σου.»

Καίτοι τὰ τέκνα ἡμῶν, υἱούς τε καὶ θυγατέρας, σφόδρα καὶ ὑπὲρ πᾶν ὁτιοῦν ἀγαπῶμεν. Ἐπεὶ δ' οἱ μὲν πρὸς χάριν ὁμιλοῦντες ὀλίγον ἀγαπῶσιν ὃ μὴ λυποῦσιν, οἱ δὲ πρὸς ὠφέλειαν ἐπιστύφοντες, εἰ καὶ παραυτίκα λυπηροί, ἀλλὰ εἰς τὸν ἔπειτα εὐεργετοῦσιν αἰῶνα, οὐ τὴν παραυτίκα ἡδονὴν ὁ κύριος, ἀλλὰ τὴν μέλλουσαν ἐσκόπησε τρυφήν.

Νουθέτησις μὲνοὖν ἐστιν ψόγος κηδεμονικός, νοῦ ἐμποιητικός. Τοιοῦτος ὁ παιδαγωγὸς νουθετῶν,ὡς κἀν τῷ εὐαγγελίῳ λέγων «ποσάκις ἠθέλησα συναγαγεῖν τὰ τέκνα σου, ὃν τρόπον ὄρνιςσυνάγει τὰ νοσσία αὐτῆς ὑπὸ τὰς πτέρυγας αὐτῆς, καὶ οὐκ ἠθελήσατε».

Ἔλεγχος δέἐστιν προφορὰ ἁμαρτίας εἰς τὸ μέσον φέρουσα. Τούτῳ μάλιστα συγχρῆται ὡςἀναγκαίῳ τῷ τρόπῳ τῆς παιδαγωγίας διὰ τὸ ἔκλυτον τῆς τῶν πολλῶν πίστεως.

Ἔλεγχος γὰρ καὶἐπίπληξις, ὥσπερ οὖν καὶ τοὔνομα αἰνίττεται, αὗται πληγαὶ ψυχῆς εἰσι,σωφρονίζουσαι τὰς ἁμαρτίας καὶ θάνατον ἀπείργουσαι.

duminică, 8 iulie 2012

Ascultarea nu e slăbiciune


FotO: qbebe.ro

„Iisus era supunându-se lor” (Lc. 2, 51). Deși era învățătorul virtuții,totuși împlinea datoria dragostei de părinți. Ne mai mirăm că se supune Tatălui, cel ce a fost supus și Maicii? Nu slăbiciunii, ci dragostei se datorează această supunere.

Învață poruncile ce-ți sânt de folos și recunoaște pildele iubirii. Învață ce le datorezi părinților tăi: mamei îi ești dator pentru primejdia nașterii, pentru multele osteneli și griji. Nașterea ta, rodul îndelung așteptat, i-a adus sărmanei mai mare chin: a izbăvit-o de durerile nașterii, dar i-a sporit grijile pentru tine. 

Ce să mai spun despre tații care poartă de grijă pentru viitorul fiilor lor și, muncind din greu, seamănă semințe a căror roade le vor culege urmașii? Oare nu se cade să fie răsplătiți măcar pentru aceste eforturi?  

De ce oare fiului nerecunoscător i se pare prea lungă viața tatălui și prea scurtă vremea ce-i rămâne pentru a se bucura de moștenire, pe când Hristos se bucură să fie împreună-moștenitor cu noi?

Sf. Ambrozie alMilanului, Tâlcuiri la Evanghelia după Sf. Luca, II, 65 (PL 15, 1575) - Traducere de Marius Ivaşcu după:


Et erat subditus illis. Quid enim magister virtutis, nisiofficium pietatis impleret? Et miramur si Patri defert, qui subditur matri? Nonutique infirmitatis, sed pietatis est ista subiectio.

Disce potius tuae utilitatis praecepta, et exempla pietatis agnosce.Disce quid parentibus tuis debeas: partus periculum, matri longa fastidia,matri longa discrimina, cui miserae in ipsis votorum fructibus maius periculumest: et cum ediderit quod optavit, partu absolvitur, non timore.

Quid anxios patres loquar pro filiorum profectu, etmultiplicatos alienis usibus census, iactaque agricolae semina posterorumaetatibus profutura? Nonne pro his obsequia saltem oportet rependi?

Cur impio patris vita prolixior, et communitas patrimonii videtur angustior, cum Christus non refugiat cohaeredes?

sâmbătă, 7 iulie 2012

Când părinții tăi îmbătrânesc





După ce zice: „Să iubești pre Domnul Dumnezeul tău, și pre aproapele tău”, bine adaugă Legea: „Cinstește pre tatăl tău și pre muma ta”. 

Aceasta este prima treaptă a dragostei, căci Dumnezeu a vrut ca ei să fie mai marii tăi. Cinstește-i slujindu-le, ca nu cumva să-i jignești: nici măcar cu o privire nu se cuvine rănită dragostea părinților.

Dar puțin lucru este a nu-i răni. Cinstește pe părinții tăi, căci Fiul lui Dumnezeu Și i-a cinstit pe ai Săi. Ai citit că „era supunându-Se lor”: dacă Dumnezeu S-a supus robilor, cum trebuie să te supui tu părinților? Cinstea și pe Dumnezeu Tatăl, așa cum nimeni nu L-a putut cinsti, încât S-a făcut ascultător până la moarte (Filip. 2, 8). 

Nu răbda, fiule, ca mila altora să-i hrănească pe părinții tăi; nu răbda ca posturile săracilor să le asigure hrana părinților tăi. Dacă nu le porți de grijă de drag și ca să-ți fie bine, măcar de rușine hrănește-i tu, fiule, sau tu, fiică.

Nu-ți crapă obrazul dacă, intrând tu în biserică, maica ta bătrână întinde mâinile către alții și, trecând pe lângă ea fiica, cere pomană de la străini, pe când tu pășești cu capul sus și saluți din priviri, vânturându-ți haina,cerceii, brățările și inelele?

Dar dacă-și întoarce cuvântul spre tine, cerând datoria firii, prețul hranei pe care ți-a dat-o, mâinile tale care-i datorează slujire celei ce te-a născut? Ce-i vei răspunde?

Sf. Ambrozie cel Mare, Tâlcuire la Evanghelia după Sf. Luca, VIII, 74 (PL 15, 1788) - Traducere de Marius Ivaşcu după:


Bene ergo Lex quae praemiserat: Diliges Dominum Deum tuum, et diliges proximum tuum, subiecit: Honora patrem tuum et matrem.

Primus enim gradus iste pietatis est; namque hos auctores tibi esse voluit Deus. Honora obsequiis, ut abstineas a contumeliis, quia ne vultu quidemlaedenda pietas est parentum.

Sed parum est non laedere. Honora tuos, quia suos Dei Filius honoravit. Legisti enim, „et erat subditus illis”: si Deus servulis, quemadmodum tu parentibus? Honorabat et patrem Deum, quemadmodum nemo potuit honorare, ut esset obediens usque ad mortem.

Ne commiseris, fili, ut parentes tuos aliorum fames pascat: necommiseris, fili, ut ieiunia pauperum parentibus tuis cibum quaerant. Si nonpropter gratiam et salutem, propter verecundiam pasce vel tu, fili, vel tu,filia.

Non pudet si te ingrediente in Ecclesiam, alienis manus suas anus materextendat, et praetermissa filia, de extraneis stipem poscat; cum tu transeassublimi collo, et nutibus oculorum, trahens vestem, habens inaures, et dextralia, et annulos?

Quid si in te sermonem suum vertat, reposcens naturae debitum, nutrimentorum pretium, manus tuae quod genitrici debetur officium? Quid respondebis?

joi, 28 iunie 2012

FMI confirma tragicul experiment facut in Romania


“Qui s’excuse s’accuse”, spune de veacuri un proverb francez.

Se aplica manusa celor care se scuza inainte de a fi acuzati, precum si acelora care reactioneaza ca si cum au fost prinsi cu musca pe caciula.
“Qui s’excuse s’accuse” – asta s-a putut spune extrem de nimerit despre FMI, cand agentia Reuters’ (piesa de frunte in mass-media economica mondiala) a acuzat cu subiect si predicat FMI de folosirea unor standarde duble in programele stabilite pentru Romania fata de cele pentru tari considerate occidentale, precum Portugalia sau Irlanda.
FMI a sarit imediat ca ars. Agentia Reuters a avut parte de o replica lunga si impopotonata cu explicatii nenecesare fata de subiectul incriminarii, unele chiar false despre situatia economica din Romania si altele si mai netemeinice despre strategiile concepute de FMI.
Cat despre rezultatele obtinute, au fost evocate aceleasi povesti rasuflate cu stabilitatea financiara recastigata, fara a se preciza ca operatia poate a reusit, numai ca pacientul a murit!
Ceea ce spusese Reuters despre programul FMI in Romania, prin comparatie cu programele pentru alte tari europene, este insa mizilic in raport cu ceea ce specialisti sau analisti de specialitate din Romania observasera de ani de zile.
Dar, bineinteles, FMI, cel care se comporta precum stapanul fata de sclavi in relatia cu tarile de la periferie, cum este si anexa bananiera numita Romania, s-a facut ca nici nu vede, nici nu aude aprecierile venite din Romania.

Nu era, desigur, ca stapanul de sclavi sa se coboare intr-atat!
Cand a spus insa ceva Reuters, pe care cei de la FMI n-o puteau plasa pe la periferia coloniala, reactia a venit imediat. Si s-a dovedit ca Reuters a lovit in moalele capului.
De ce insa Reuters s-a trezit abia acum, dupa ce s-a facut ani de zile ca nu vede ceea ce era de zarit si de la o posta ,este o alta problema! Este foarte posibil insa ca, in contextul controverselor germano-anglo-americane asupra strategiilor de urmat in fata crizei datoriilor suverane, tunurile anglo-americane, inclusiv cele mediatice, sa fi fost puse, alaturi de euro, si pe strategiile de tip colonialist franco-germane in Europa de Est si pe rezultatele lor dezastruoase!
Intereseaza foarte putin acest aspect in legatura cu problema cu pricina. Fapt este ca Reuters pune punctul pe “i” si FMI, in calitate de instrument al asupririi Europei de Est, rabufneste de manie ca este prins cu mata-n sac!
Ce au insemnat de fapt politicile de dublu standard de care a fost acuzat FMI?
Cea mai precisa decriptare au folosit-o in Romania acei analisti care au formulat clar ca, la cererea capitalului privat transnational vest-european, FMI a facut in Romania si cu Romania un experiment pe cat de dramatic pe atat de dezgustator.

Reactia FMI la acuzatiile Reuters confirma ca in Romania a avut si are loc un experiment FMI!
Alegerea Romaniei pentru acest experiment este lesne explicabila: stat slab, in disolutie economica aproape completa si in disolutie politica in curs, clasa politica gata sa faca orice, in fata oricarei comenzi externe, daca este lasata in continuare sa fure.

In ce a constat experimentul?
Inainte de toate
- in impunerea tezei: statul este de vina, statul sa plateasca!
Lucru cu atat mai caraghios in Romania, dar poate cu atat mai relevant pentru experiment, deoarece nu statul adusese tara in situatia economica nesustenabila in care ajunsese in 2009.

Nu statul daduse creditele de consum destabilizatoare, nu statul facuse importurile halucinante anterioare, ci sectorul privat.
- Culpabilizarea statului insemna sa plateasca salariatii, pensionarii, contribuabilii, si nu bancile si debitorii lor! In consecinta, dupa ce a fost schimbat fortat Codul Muncii pentru a lasa munca la cheremul capitalului, au fost stabilite cele mai dure masuri de austeritate din Europa:
- taieri de salarii,
- inghetari de pensii,
- amputari de programe sociale, toate combinate cu majorari de impozite.
Si, corolarul experimentului, toate aceste ajustari cerute a fi facute de catre stat au fost puse de la inceput in carca populatiei!

Daca FMI considera cumva acest experiment un succes, cum vrea sa demonstreze, inseamna ca aceasta institutie si-a pierdut si drumul, si cararea si a ajuns doar un jalnic instrument la cheremul capitalului privat transnational ale carui interese le reprezinta cu nerusinare, fara a mai incerca macar de forma sa afiseze ca ar mai urmari si o dezvoltare a tarilor prinse in vizor!

Nivelul de trai din Romania s-a prabusit !
Dupa trei ani de programe FMI, nivelul de trai in Romania s-a prabusit.
Dar, sa zicem ca nu acest aspect este importamt, in masura in care era pretul pentru “castigarea” echilibrelor si stabilitatii.
Dar acestea sunt povesti de adormit copiii, caci este vorba de echilibrul si stabilitatea celui ajuns in nemiscare economica, stabil pana in maduva oaselor si pentru totdeauna!
Fundamental este ca, prin programele aplicate, Romania a ajuns in imposibilitatea fizica de a creste, ceea ce, pentru o tara subdezvoltata, este un dezastru!
Acest program a consolidat in plina criza pozitia Romaniei de anexa bananiera a Vestului Europei, care s-a conturat si articulat in perioada anterioara de crestere economica, bazata aproape exclusiv pe creditul de consum promovat de bancile occidentale.

De-acum, Romania are perpective de dezvoltare inchise.
Ultimele redute ale capitalului autohton au fost lichidate in favoarea capitalului strain de catre acest program de criza si cu aceasta soarta Romaniei, ca tara in extinctie, a fost pecetluita, ceea ce reprezinta cel mai mare rau pe care FMI l-a facut unui napastuit din Est, printre multi altii din lume.

Traducere din “Times”
SursA: PSIFORCE

miercuri, 27 iunie 2012

Să pregătim două mese


Când vă întoarceți acasă, după masa trupească, puneți și masa cea duhovnicească a Cuvântului lui Dumnezeu.


Bărbatul să spună câte ceva din cele ce s-au rostit aici. Să asculte femeia, să învețe și copiii. Casa fiecăruia să se facă biserică.

Oare nu ești răspunzător pentru mântuirea copiilor tăi? Nu vei da seamă pentru felul în care au crescut?

Precum noi, păstorii turmei, vom da seamă pentru sufletele voastre, la fel și capii familiilor vor trebui să răspundă înaintea lui Dumnezeu pentru toți cei din casa lor.

Sf.Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Facere, II, 6 (PG 53) - Traducere de Marius Ivaşcu după:

Mετὰ τῆς αἰσθητῆς τραπέζης, ἐπειδὰνἐντεῦθεν ἐξέλθητε, παρατίθετεκαὶ τὴν πνευματικὴν τράπεζαν.Καὶ λεγέτω μέν τινα τῶν ἐνταῦθα λεχθέντων ὁἀνήρ· ἀκουέτω δὲ ἡγυνὴ, μανθανέτωσαν δὲ καὶ οἱ παῖδες, διδασκέσθωσαν δὲ καὶ οἱ οἰκέται,καὶ ἐκκλησία λοιπὸν γενέσθω ἡ οἰκία.