Iarna trecuta cand eram insarcinata si singura aici, cele cateva fire ma faceau sa mai uit de griji. Asa ca am ramas foarte mirati cand in Ajunul Craciunului, cand noi impodobeam podul, sub felinar au inceput sa apara niste raze cu unghiuri constante intre ele, si niste cercuri aproape perfecte. Din pacate nu am fotografiat si rezultatul final, dar a fost foarte frumos si demn de si mai multa mirare...
Cînd Te-ai pogorît la moarte, Cel ce ești Viața cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorît cu strălucirea Dumnezeirii; și cînd ai înviat pe cei morți din cele de dedesubt, toate Puterile cerești au strigat: Dătătorule de viață, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
luni, 23 ianuarie 2012
Poveste de iarnă: Paianjenul ”companion” de R.P.
...Iata pozele cu paianjenul (de fapt probabil o comunitate de paianjeni) care si-a impodobit felinarul de Craciun. Poate nu pare impresionant, dar eu pot zice ca il cunosc pe acest paianjen si stiu ce fel de panze face... Felinarul si panza lui se vad de la noi, chiar din pat si deci paianjenul mi-a devenit un "constant companion". Nu prea face panze frumoase din punct de vedere geometric, mai mult utilitare si iarna sunt mai sumare (mai putini "clienti" si frig mare).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)