Breviar patristic: Munca nu este neapărat o chestiune de forță fizică

SursA FotO

Πρώτη τέχνη τοῦ Αδάμ ῥαπτική. Πρὸ πάσης τέχνης ἔλαβε τὰ φύλλα τῆς συκῆς, καί ἔρραψε.
Τίς ὁ διδάξας; τίς ὁ παιδεύσας; ἔλαβεν ἅπαξ παρὰ θεοῦ σύνεσιν, εἰκὼν ἦν θεοῦ, καί ἀμφιβάλλεις περί τήν γνώσιν;
Ὅταν ἐννοήσῃς κατὰ σεαυτόν, πόθεν ἄνθρωπος ἄροτρον πρῶτον ἐποίησε, τίς ὑπέδειξε ποιῆσαι ξύλον, καὶ μεσολαβῆσαι σίδηρον, καὶ σφίγξαι, καὶ ζεύγλην ἐπιθεῖναι τοῖς βουσί; πόθεν γυνὴ εὗρε τέχνην ίστουργίας;
Πόθεν τοῦτο;
Ἕστηκεν ἱστὸς, ἓν τὸ παραπεμπόμενον, οὐ χεὶρ ἐργαζομένη, ἀλλ' ὁ λόγος ἐργάζεται, λόγος μορφὰς ἀποτελεῖ. Οὐκ ἐπιβάλλει χείρας ὁ τεχνίτης, καὶ ὁ λόγος τῆς τέχνης μορφοῖ τὸ ἱμάτιον, καὶ ἐν ὁρωμένοις σχήμασιν ἐγείρεται τὸ βούλημα τού τεχνίτου. Καὶ ἐὰν ἀκούσῃς, ὅτι θεὸς ἐργάζεται, νομίζεις ὅτι χείρα κινῶν ἐργάζεται;
Καὶ ἐὰν ζητήσῃς πάσαν τέχνην, καὶ πάσαν ἐπίνοιαν, καὶ εἴπῃς, Πῶς ἐνόησαν τόδε ἢ τόδε; μνημονεύσας τῆς πρώτης φωνῆς τῆς λεγούσης, Ποιήσωμεν ἄνθρωπον κατ' εἰκόνα ήμετέραν, ἔσχες τῆς ἀπορίας τὴν λύσιν.
Εἰκὼν θεοῦ, καὶ οὐ νοεῖ; εἰκὼν θεοῦ, καὶ οὐ μιμεῖται τὸν Δεσπότην;

Cel dintâi meșteșug practicat de Adam a fost croitoria. Înainte de orice muncă, a luat frunze de smochin și le-a cusut.
Cine l-a învățat? Cine i-a arătat cum să facă? Primise deja odată de la Dumnezeu priceperea – era chipul lui Dumnezeu, și te mai îndoiești de unde-i vine știința?
Dacă te gândești cum a ajuns omul să facă cel dintâi plug, cine l-a învățat să potrivească lemnul, să pună fierul la mijloc și să le strângă, și să pună boii la jug? De unde a descoperit femeia meșteșugul de a țese pânză?
De unde aceasta?
Când apare un meșteșug, se folosește o unealtă. Nu mâinile lucrează, cât rațiunea - priceperea care plăsmuiește felurite forme. Meșteșugarul nu-și folosește mâna, ci rațiunea meșteșugului alcătuiește vestmântul, iar în formele care se văd se arată măiestria meșteșugarului. Dacă auzi că Dumnezeu lucrează (la facerea lumii), socotești că are nevoie să-și miște mâna pentru a lucra?
Și de vei cerceta orice meșteșug și orice invenție, întrebându-te cum a apărut cutare sau cutare, adu-ți aminte de glasul care a grăit întru început: „Să facem om dupre chipul nostru” (Fac. 1, 26), și vei avea răspunsul.
Omul este chipul lui Dumnezeu – nu va avea pricepere? Este chipul lui Dumnezeu – nu va imita pe Stăpânul?
Sf. Severian al Gabalei, Despre zidirea lumii, VI, 6 (PG 56, 492), traducere din limba greaca de Marius Ivascu.

SEVERIAN AL GABALEI († 408) Episcop sirian, foarte apreciat ca orator. Neobișnuita sa familiaritate cu Scripturile este atestată de proza ritmată a Tâlcuirii sale la Epistolele Sf. Pavel și de 23 de omilii.