miercuri, 15 februarie 2012

Așteptând pe barbari de Constantin P. Kavafis

SursA FotO: broderie-promo.ro

Traducere de Marius Ivascu dupa poezia originala.

— Ce așteptăm în for, adunați laolaltă?
Barbarii au să vie astăzi!

— De ce-n Senat atâta neorânduială?
De ce stau senatorii, în loc să facă legi?

Căci astăzi au să vie barbarii.

Ce legi să facă senatorii?
Barbarii când ajung au să le rânduiască.

— De ce-mpăratul s-a sculat dis de dimineață
și șade la poarta cetății cea mai mare,
pe tron înalt, solemn, purtând coroana?

Căci astăzi au să vie barbarii.
Și împăratu-așteaptă să primească
pe căpetenia lor. De fapt, a pregătit
să-i dea un pergament. Acolo
i-a scris titluri multe și numiri.

— De ce ieșiră consulii noștri amândoi și pretorii
înveșmântați în toga purpurie, cea brodată?

De ce-au purtat brățări cu atâtea-ametiste
și inele cu scânteietoare, splendide smaralde?

De ce țin azi prețioase sceptre
cu-argint și aur mândru ferecate?

Căci astăzi au să vie barbarii
și-asemenea podoabe îi uimesc pe barbari.

— De ce distinșii ritori nu vin ca-ntotdeauna
să-și rostească-a lor cuvinte, să spuie ce-au de spus?
Căci astăzi au să vie barbarii
și pe-aceștia îi îngreuiază măiestrele discursuri.

— De ce deodat-atâta neastâmpăr și tumult?
(Ce grave-s toate fețele deodată!)

De ce s-au pustiit degrabă străzi și piețe
și toți se-ntorc cu mare tulburare-acasă?

Că s-a-nserat și n-au ajuns barbarii.

Veniră, însă, unii cu vești de la hotare
și-au zis că barbari nu mai sânt.

Și-acum ce-o să ne facem fără barbari?!
Oamenii-aceștia erau și ei o rezolvare...

duminică, 12 februarie 2012

Η πόλις - Cetatea de Constantin P. Kavafis

SursA FotO: http://poze-super-misto.blogspot.com/2010/04/wallpapere-vapoare-corabie-cu-panze.html


O poezie frumoasă pentru Duminica fiului risipitor scrisă de Constantin P. Kavafis și tradusă de Marius Ivașcu.

Είπες· «Θα πάγω σ’ άλλη γη, θα πάγω σ’ άλληθάλασσα.
Ți-ai zis: „În altă țară voi să merg, pe altă mare-oi colinda.
Μια πόλις άλλη θα βρεθεί καλλίτερη από αυτή.
Altă cetate, mai mândră ca asta, sub soare s-o afla.
Κάθε προσπάθεια μου μια καταδίκη είναι γραφτή·
Orice încercare mi-e osândă și blestem al sorții,
κ’ είν’ η καρδιά μου — σαν νεκρός — θαμένη.
iar inima – ca un mort – mi-e-ngropată.
Ο νους μου ως πότε μες στον μαρασμόν αυτόν θαμένει.
Mintea de-a pururi în marasmu-acesta are să-mi rămâie.
Όπου το μάτι μου γυρίσω, όπου κι αν δω
Oriunde-ntorc privirea, oriunde m-aș uita,
ερείπια μαύρα της ζωής μου βλέπω εδώ,
negre ruine ale vieții mele văd aici,
που τόσα χρόνια πέρασα και ρήμαξα και χάλασα.»
unde-atât amar de vreme am cheltuit, amrisipit și-am pierdut.”

Καινούριους τόπους δεν θα βρεις, δεν θάβρεις άλλες θάλασσες.
Noi locuri n-ai să afli, nici alte mări decolindat.
Η πόλις θα σε ακολουθεί. Στους δρόμους θαγυρνάς
Cetatea te va urmări. Pe-aceleași drumuri
τους ίδιους. Και στεςγειτονιές τες ίδιες θα γερνάς·
vei umbla, tot vechile cartiere-ai să cutreieri
και μες στα ίδια σπίτια αυτά θ’ ασπρίζεις.
și în aceleași case vei încărunți.
Πάντα στην πόλι αυτή θα φθάνεις. Για τα αλλού —μη ελπίζεις—
Toate în cetatea asta le vei apuca. La alta să nu speri!
δεν έχει πλοίο για σε, δεν έχει οδό.
Nu-i corabie să te ducă, nu-i nici cale.
Έτσι που τη ζωή σου ρήμαξες εδώ
Cum viața ți-ai trecut-o aci,
στην κώχη τούτη την μικρή, σ’ όλην την γη τηνχάλασες.
în ungheru-acesta mic, la fel ți-o risipeai oriunde-n lume.

vineri, 3 februarie 2012

Rabbi Yehuda haLevi - Slugile timpului





Avde zemanavde avadim hem
- Robii timpului sânt slugile slugilor –
Eved haȘem hulevad chofși!
- Robul Domnului, doar el e slobod! -
Al-ken bevaqqeș kol-enoș chalqo
- Tot omul își caută partea lui pe lume –
chelqi haȘem amra nafși.
- „Partea mea este Domnul!” zice sufletul meu.
Traducere de Marius Ivașcu.

joi, 2 februarie 2012

Aurel Sântimbrean: “Valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului de acolo” de Alexandru Căutiș


A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Roșia Montană, ca inginer geolog șef. Este omul care știe cel mai bine din România ce zăcăminte sînt acolo. Și cu toate astea, niciun ministru din România nu a fost curios să îi ceară opinia. Citiți mai jos ce crede specialistul Aurel Sântimbrean despre proiectul Roșia Montană.
Reporter: Care-i cea mai mare problemă a proiectului Roșia Montană?Aurel Sântimbrean: Discuțiile nesfîrșite în necunoștință de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie. Trebuie să analizeze specialiștii. Să se facă dezbateri televizate cu specialiști, nu să vorbească oricine.
Rep.: Unul dintre specialiști sînteți dumneavoastră…
A.S.: Am pretenția, și mi-e jenă că o afirm, că sînt cel care cunoaște cel mai bine zăcămîntul de la Roșia Montană.
Rep.: Cît aur este acolo?
A.S.: Aur este mult. Aș vrea să vă spun că zăcămîntul de la Roșia Montană îi un unicat. Astăzi, dacă merg cu dumneata la Roșia Montană și dezlipim o bucată de rocă cu tîrnăcopul, o măcinăm și spălăm acel măciniș cu apă, obținem aur.
Rep.: Dar foarte puțin, bănuiesc.
A.S.: Da, dar la nivelul tîrnăcopului. Mii de ani oameni așa au trăit, la nivelul tîrnăcopului și al lopeții. Azi un gram, mîine zece, poimîine nimic. Acum, trebuie să știți că cei de la Gold Corporation exagerează în privința cantității de aur pe care cică o vor extrage.
Rep.: Dar de ce să spună că e mai mult aur decît în realitate?
A.S.: Nu știu, bănuiesc că au interese pe bursă. În muntele Cetate și în muntele Cârnic sînt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumpărat documentația noastră, situația zăcămîntului de la Roșia Montană, făcută în 1985. Documentația a fost făcută sub semnătura mea, eram inginer-șef, aveam ultima semnătură. Documentația făcea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentației noastre, au recalculat că zăcămînt ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Eu la o discuție cu planurile pe masă, pot să le arăt că zăcămintele aurifere de la Roșia Montană sînt distribuite pe verticală. Zonele cele mai bogate au fost și sînt la suprafață și cu cît cobori, conținutul în aur scade. La muntele Cetate, dacă la suprafață conținutul e de 3 grame, la o adîncime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Vă dați seama ce diferență? S-ar putea să aibă surprize…
Rep.: În munții ăștia care vor fi rași de pe suprafața pămîntului e doar aur și argint, nu mai sînt cumva și alte metale rare?
A.S.: Aș vrea să vă dau doar niște date, pe care le am și în față. În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din București, evidențiează prezența germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme de zăcămînt și am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare. Vreau să vă prezint cîteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe și rezultate se află în documentația pe care RMCG-ul a cumpărat-o de la Agenția Națională de Resurse Minerale.
Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fără să plătească nimic?
A.S.: Nimeni nu vorbește despre ele. În orice discuție se vorbește de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbește absolut nimeni. Din anumite informații, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul.
Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca preț, care sînt mai valoroase, tonele de aur și argint sau și mai multele tone din celelalte metale?
A.S.: Cantitățile din celelalte metale sînt mai valoroase decît cele 300 tone de aur și cele 1600 tone de argint. Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE – București se spune, pe calcule, nu pe povești, că valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului și argintului de acolo.
Rep.: Pe lîngă aceste alte metale rare, mai e și problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica în valute.
A.S.: Absolut. Sînt șapte biserici: una greco-catolică în Roșia, de la 1741, apoi una ortodoxă, de la 1620, biserica ortodoxă din Corna, de la 1710, biserica greco-catolică din Corna, de pe la 1846 și restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumită în toți Apusenii, cu Mihăilă Gritta, care a trăit între 1762-1837 și care a găsit în galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a făcut șapte biserici și șapte școli confesionale în Munții Apuseni. Cine mai face așa ceva azi? Noi cică vom scoate 300 tone de aur, cu prețul căruia vom rade de pe fața pămîntului două localități cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu șapte biserici vechi, cu galerii romane unice în Europa, care pot fi vizitate în frac și cu pantofi cu lac, atît de bine-s amenajate și păstrate.

SursA: kamikazeonline.ro

miercuri, 1 februarie 2012

Pentru cei ce îl îndrăgesc pe Sfîntul Ioan Maximovici


...și pentru cei dintre noi care nu am fi putut vreodată ajunge în San Francisco, m-am bucurat să citesc că o parte din moaștele Sfîntului sînt în România, la Catedrala ”Sfîntul Ierarh Nicolae și Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe” din Sfîntul Gheorghe (Episcopia Covasnei și Harghitei).
De asemenea, în articolul de mai jos se menționează că în fiecare miercuri, la ora 17:00, cu binecuvîntarea Î.P.S Părinte Ioan, se va săvîrși slujba acatistului Sfîntului Ioan Maximovici și că în timpul acestei slujbe racla cu moaștele va fi pusă în naos, spre închinare.
Slavă Sfintei Treimi pentru această binecuvîntare!

Dar sfânt, adus din San Francisco
Moaștele Sfântului Ioan Maximovici, aduse la Sfântu Gheorghe de P. Cristian Groza
Moaştele Sfântului Ioan Maximovici, aduse de la San Francisco, au fost
primite duminică, 29 ianuarie, de preoţii şi credincioşii din municipiul Sfântu Gheorghe. În octombrie 2011, la cererea Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Ioan al Covasnei şi Harghitei, o particică din moaştele Sfântului Ioan Maximovici a fost dăruită de către Înalt Preasfinţitul Kiril, Arhiepiscop de San Francisco şi America de Vest, pentru Catedrala din Sfântul Gheorghe.
Moaştele Sfântului Ioan Maximovici şi un certificat de autenticitate al acestora au fost aduse de curând în Episcopia Covasnei şi Harghitei de către pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu, consilier cultural al episcopiei, aflat într-un pelerinaj de o saptămână la San Francisco. Duminică, în ajunul sărbătorii Sfinţilor Trei Ierarhi, moaştele Sfântului Ioan Maximovici au fost primite, cu multă bucurie şi emoţie de către preoţii şi credincioşii din Sfântul Gheorghe şi nu numai. La sfârşitul Sfintei Liturghii, în dangătul clopotelor, părintele Ciprian Staicu, însoţit de membrii
Corului "Ortodoxia", format din liceeni de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Sfântu Gheorghe, cântând troparul Sfântului Ioan Maximovici, a depus spre închinare, în mijlocul bisericii, racla cu moaştele sfântului.
S-a săvârşit Acatistul Sfântului Ioan Maximovici şi toţi credincioşii prezenţi s-au închinat Sfântului Ierarh. Au fost unşi apoi cu untdelemn de la candela aflată lângă racla cu trupul plin de har al Sfântului Ioan Maximovici, raclă aflată în Catedrala ortodoxă rusească "Holy Virgin
Cathedral - Joy of all Who Sorrow" (Sfânta Fecioara - Bucuria celor necăjiţi) din San Francisco. De asemenea, toţi cei prezenţi au primit ca binecuvantare o iconiţă a Sfântului Ioan Maximovici, având pe verso troparul acestuia şi un CD care cuprinde material video despre viaţa sfântului.
Slujba Acatistului Sfântului Ioan Maximovici
În numele Înalt Preasfinţitului Ioan, preoţii catedralei din Sfântu Gheorghe au adresat mulţumiri Înalt Preasfinţitului Kiril pentru nepreţuitul dar pe care l-a făcut Eparhiei Harghitei şi Covasnei, în special Catedralei "Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", în nădejdea că Sfântul Ioan Maximovici va fi tuturor mijlocitor, fierbinte rugător şi călăuzitor pe calea mântuirii, spre Hristos, Arhiereul cel veşnic.
Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Ioan, în fiecare miercuri, la ora 17:00, se va săvârşi în catedrala din municipiul Sfântu
Gheorghe, slujba Acatistului Sfântul Ioan Maximovici; în timpul acestei slujbe racla cu moaştele Sfântului Ioan va fi pusă în naos, spre închinare, în restul timpului această raclă urmând a sta pe Sfânta Masă.
Ierarh din secolul XX
Sfântul Ioan Maximovici (1896-1966) este considerat de foarte mulţi creştini ortodocşi drept unul din cei mai mari sfinţi ai secolului XX. A
fost canonizat în anul 1994 de Biserica Rusă din diaspora şi apoi recunoscut ca Sfânt de toate Bisericile Ortodoxe autocefale. Sfântul Ioan Maximovici alături de Sfântul Nectarie mitropolitul Pentapolisului (†1920) şi de Sfântul Luca, arhiepiscopul Crimeei (†1961), reprezintă o treime de Sfinţi Ierarhi ai secolului XX, iar însuşirile lor comune, care i-au adus la sfinţenie, sunt iubirea de Dumnezeu mai presus de orice, mărturisirea lui Hristos ca Unicul şi Adevăratul Mântuitor al lumii, cât şi mărturisirea Ortodoxiei ca unica şi adevărata Biserică întemeiată de Fiul lui Dumnezeu pe pământ; viaţa lor ascetică, lipsa oricărui compromis şi dragostea jertfelnică pentru semeni, însuşiri care oferă creştinilor ortodocşi de azi atât bucuria de a se afla ca mlădiţe ale Adevăratei Biserici, cât şi chemarea şi responsabilitatea de a urma
exemplul vieţii lor.
SursA: Lumina